Punerea în aplicare a abordărilor de excelență profesională ocupă un loc important în cadrul agendei globale de politică a UE privind competențele și educația și formarea profesională (EFP). Agenda pentru competențe în Europa, Spațiul european al educației, Recomandarea Consiliului privind EFP din 2020¹  și Declarația de la Osnabrück²  cuprind, toate, mențiuni foarte clare cu privire la faptul că excelența profesională reprezintă motorul reformelor din sectorul EFP.

Inițiativa privind centrele de excelență profesională (CoVE) urmărește să răspundă acestei priorități de politică menită să sprijine reformele în sectorul EFP, asigurând dobândirea de aptitudini și competențe de înaltă calitate, care vor genera oportunități de calitate în materie de ocupare a forței de muncă și de dezvoltare a carierei, răspunzând nevoilor unei economii inovatoare, favorabile incluziunii și durabile³ . De asemenea, inițiativa CoVE sprijină punerea în aplicare a Pactului verde european, a noii Strategii digitale, a Comunicării privind atragerea de competențe și de talente și a noilor strategii industriale și în materie de IMM-uri, întrucât competențele sunt esențiale pentru succesul acestora.

Centrele de excelență profesională își desfășoară activitatea într-un context local specific, creând ecosisteme de competențe pentru inovare, dezvoltare regională și incluziune socială și colaborând totodată cu centre de excelență profesională din alte țări prin intermediul unor rețele internaționale de colaborare. Aceste centre instituie o abordare ascendentă a excelenței profesionale, care implică o gamă largă de părți interesate de la nivel local și care permite instituțiilor de educație și formare profesională (EFP) să își adapteze rapid oferta de competențe la evoluția nevoilor economice și sociale.

Ele oferă oportunități pentru formarea profesională inițială a tinerilor, precum și pentru continuarea perfecționării și recalificării adulților, prin intermediul unei oferte flexibile și adecvate de formare care să răspundă nevoilor unei piețe a muncii dinamice, în contextul dublei tranziții verzi și digitale. Aceste centre acționează în calitate de catalizatori în sectorul dezvoltării întreprinderilor și al inovării în cadrul întreprinderilor pe plan local, colaborând îndeaproape cu societăți (în special cu IMM-uri) pentru proiecte de cercetare aplicată, crearea de centre de cunoaștere și de inovare, precum și pentru sprijinirea inițiativelor antreprenoriale ale cursanților lor.

Rețelele vizează „convergența ascendentă” a excelenței în domeniul EFP. Ele vor fi deschise pentru participarea țărilor cu sisteme de excelență profesională bine dezvoltate, precum și a țărilor care se află în procesul de elaborare a unor abordări similare, având ca scop explorarea întregului potențial al instituțiilor EFP de a juca un rol proactiv în sprijinirea creșterii și a inovării.

Această inițiativă introduce o „dimensiune europeană” în cadrul excelenței profesionale prin faptul că sprijină punerea în aplicare a politicii UE în domeniul EFP și a acțiunilor convenite cu statele membre, cu partenerii sociali și cu furnizori de EFP.

Conceptul de excelență profesională propus în acest caz se caracterizează printr-o abordare globală, centrată pe cursant, în care educația și formarea profesională:

• constituie o parte integrantă a ecosistemelor de competențe⁴ , contribuind la strategiile de dezvoltare regională⁵ , de inovare⁶ , de specializare inteligentă⁷  și de clustere⁸ , precum și la lanțuri de valori și ecosisteme industriale specifice;
• fac parte din triunghiul cunoașterii⁹ , în strânsă colaborare cu alte sectoare din domeniul educației și formării, cu comunitatea științifică și cu mediul de afaceri;
• permit cursanților să dobândească atât competențe profesionale (specifice locului de muncă), cât și competențe-cheie¹⁰  printr-o ofertă de înaltă calitate, bazată pe procese de asigurare a calității;
• creează forme inovatoare de parteneriate¹¹  cu piața muncii și sunt susținute prin dezvoltarea profesională continuă a personalului didactic și de formare, prin pedagogii inovatoare, precum și prin strategii de mobilitate a cursanților și a personalului și de internaționalizare a educației și formării profesionale.

Obiectivele Acțiunii

Această acțiune sprijină înființarea și dezvoltarea progresive a unor rețele internaționale de colaborare pentru centrele de excelență profesională.

Centrele de excelență profesională vor funcționa la două niveluri:

1. la nivel național, implicând o gamă largă de părți interesate de la nivel local care creează ecosisteme de competențe pentru inovare, dezvoltare regională și incluziune socială și colaborează cu centre de excelență profesională din alte țări prin intermediul unor rețelele internaționale de colaborare;
2. la nivel internațional, reunind centre de excelență profesională care au un interes comun în:

• sectoare specifice¹²  sau ecosisteme industriale¹³ ;
• abordări inovatoare pentru a răspunde provocărilor economice și societale (de exemplu, schimbările climatice, digitalizarea, inteligența artificială, obiectivele de dezvoltare durabilă¹⁴ , integrarea migranților și a grupurilor defavorizate, perfecționarea competențelor persoanelor cu niveluri scăzute de calificare etc.) sau
• abordări inovatoare pentru extinderea ariei de acoperire și pentru sporirea calității și a eficacității centrelor de excelență profesională existente.

Rețelele vor reuni centre de excelență profesională existente sau vor dezvolta modelul de excelență profesională prin stabilirea de legături între parteneri din diferite țări, care intenționează să dezvolte excelența profesională în contextul lor local prin cooperare internațională. Acestea ar putea contribui, de exemplu, la faza de punere în aplicare a inițiativei „Noul Bauhaus european”, colaborând cu comunitățile implicate în transformările locale promovate de inițiativă.

Centrele de excelență profesională pot fi școli profesionale existente/furnizori de formare profesională existenți care urmăresc să ajungă la excelență prin implicarea în seria de activități propusă prin această inițiativă europeană. De asemenea, acestea pot fi centre nou-înființate cu scopul de a furniza oferte și servicii de formare excelente, care răspund nevoilor de pe piața muncii.

Centrele de excelență profesională își îndeplinesc obiectivele aducând laolaltă și colaborând îndeaproape cu o serie de parteneri locali/regionali, cum ar fi furnizori de EFP inițială și continuă, instituții de învățământ superior, inclusiv universități de științe aplicate și politehnici, institute de cercetare, parcuri științifice, agenții de inovare, întreprinderi, alte categorii de angajatori, camere și asociațiile acestora, parteneri sociali, întreprinderi sociale, consilii de competențe sectoriale, asociații profesionale/sectoriale, autorități și agenții de dezvoltare naționale și regionale, servicii de ocupare a forței de muncă, autorități în materie de calificări, organizații de incluziune socială și reintegrare etc.

Prin urmare, prezenta cerere de propuneri va sprijini proiecte care aduc laolaltă parteneri locali sau regionali din diferite țări, care realizează o serie de activități încadrate în trei clustere: 1) predare și învățare, 2) cooperare și parteneriate și 3) guvernanță și finanțare.

Centrele de excelență profesională trebuie să aplice instrumentele și mecanismele de la nivelul UE¹⁵ , ori de câte ori acestea sunt relevante.

Acestea trebuie să includă elaborarea unui plan de acțiune pe termen lung pentru punerea în aplicare progresivă a rezultatelor proiectului după finalizarea acestuia. Acest plan se bazează pe parteneriate susținute, la nivelul corespunzător, între furnizorii de educație și formare și principalii actori de pe piața muncii. Planul trebuie să includă identificarea structurilor de guvernanță adecvate, precum și planuri de scalabilitate și de sustenabilitate financiară.

De asemenea, planul trebuie să asigure vizibilitatea și diseminarea la scară largă a activității rețelelor de centre de excelență profesională, inclusiv la nivelul politic național și al UE, și să includă detalii privind modul de punere în aplicare la nivel european, național și/sau regional cu parteneri relevanți. Planul de acțiune trebuie să indice, de asemenea, modul în care alte oportunitățile de finanțare din partea UE, finanțările naționale și regionale, precum și finanțările private pot sprijini punerea în aplicare a proiectului.

Pentru a vedea lista centrelor de excelență profesională deja finanțate, vă rugăm să consultați Portalul pentru oportunități de finanțare și licitații (FTOP). Fișele informative pentru proiectele finanțate sunt, de asemenea, disponibile pe site-ul web al DG Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune¹⁶ .

Criterii de eligibilitate

Pentru a fi eligibile pentru un grant Erasmus+, propunerile de proiecte de centre de excelență profesională trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

Organizații participante eligibile (Cine poate depune o cerere?)

Pentru a fi eligibili, solicitanții (beneficiarii și entitățile afiliate, dacă este cazul) trebuie să fie:

• entități juridice (organisme publice sau private);
• stabiliți în una dintre țările eligibile, și anume stat membru al UE sau țară terță asociată la program);
• activi în domeniul educației și formării profesionale sau în domeniul muncii.
• Organizațiile active în domeniul educației și formării profesionale sau în domeniul muncii din țări terțe care nu sunt asociate la program pot participa, de asemenea, în calitate de beneficiar, entitate afiliată sau partener asociat, dar nu în calitate de coordonator.

Excepție: organizațiile din Belarus (regiunea 2) și din Federația Rusă (regiunea 4) nu sunt eligibile pentru participarea la această acțiune.

Organizațiile participante pot fi, de exemplu (listă neexhaustivă):

• furnizori de educație și formare profesională;
• organizații reprezentative ale furnizorilor de EFP;
• întreprinderi, industrie, alte categorii de angajatori sau organizații reprezentative ale unui sector;
• autorități naționale/regionale de calificare;
• institute de cercetare;
• agenții de inovare;
• autorități de dezvoltare regională.
• organizații internaționale active în domeniul EFP.

Componența consorțiului (Numărul și profilul organizațiilor participante)

Parteneriatul trebuie să includă cel puțin 8 solicitanți (beneficiari) din minimum 4 state membre ale UE sau țări terțe asociate la program.

Fiecare stat membru al UE sau țară terță asociată la program trebuie să includă:

1. cel puțin o întreprindere, o industrie, o altă categorie de angajatori sau o organizație reprezentativă a unui sector și
2. cel puțin un furnizor de educație și formare profesională (la nivel secundar și/sau terțiar).

Entitățile afiliate și partenerii asociați nu sunt luați în considerare în această configurație minimă a consorțiului. Acestea nu pot fi organizația coordonatoare.

Organizațiile coordonatoare trebuie să fie stabilite într-un stat membru al UE sau într-o țară terță asociată la program.

Pot participa, de asemenea, organizații din țări terțe care nu sunt asociate la program în calitate de beneficiari sau de entități afiliate, în măsura în care s-a demonstrat că participarea acestora aduce o valoare adăugată esențială proiectului. Aceste pot participa și în calitate de parteneri asociați.

Activități eligibile

Solicitantul trebuie să abordeze 3 clustere de activități (furnizând detalii cu privire la acțiunile și rezultatele concrete). Pentru fiecare cluster, trebuie selectat un număr minim de activități din lista de mai jos:

• cel puțin 4 activități în cadrul Clusterului 1 – Predare și învățare;
• cel puțin 3 activități în cadrul Clusterului 2 – Cooperare și parteneriate și
• cel puțin 2 activități în cadrul Clusterului 3 – Guvernanță și finanțare.

Clusterele sunt descrise mai jos în secțiunea „Crearea unui proiect”.

Sunt eligibile activitățile de educație și formare profesională, la orice nivel CEC între 3 și 8, inclusiv nivelul secundar superior, nivelul postliceal neuniversitar, precum și nivelul terțiar (de exemplu, universitățile de științe aplicate, institutele politehnice etc.). Cu toate acestea, cererile nu pot include doar activități care vizează cursanții de nivel terțiar; dacă cererile se concentrează pe EFP de nivel postliceal (nivelurile 6-8 din CEC), acestea trebuie să includă cel puțin un alt nivel de calificare EFP între nivelurile 3 și 5 din CEC, precum și o componentă solidă de învățare la locul de muncă.

Localizarea geografică (Locul de desfășurare a activităților)

Activitățile trebuie să se desfășoare în orice țară eligibilă (a se vedea partea A din prezentul ghid)

Durata proiectului

În mod normal, proiectele ar trebui să aibă o durată de 48 de luni (sunt posibile prelungiri, dacă acestea sunt justificate în mod corespunzător și introduse printr-un amendament la acordul de grant).

Unde se depune cererea?

La Agenția Executivă Europeană pentru Educație și Cultură (EACEA) prin intermediul Portalului pentru oportunități de finanțare și licitații (FTOP).

Numărul de identificare al cererii de propuneri: ERASMUS-EDU-2024-PEX-COVE.

Înainte de a depune cererile, vă rugăm să consultați rubrica cu întrebări frecvente relevante de pe FTOP.

Când se depune cererea?

Solicitanții trebuie să depună cererea de grant până la 7 mai, ora 17:00:00 (ora Bruxelles-ului).

Organizațiile solicitante vor fi evaluate în funcție de criteriile de excludere și de selecție relevante. Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați partea C din prezentul ghid.

Crearea unui proiect

Centrele de excelență profesională sunt caracterizate prin adoptarea unei abordări sistemice prin intermediul căreia instituțiile de educație și formare profesională contribuie activ la crearea de „ecosisteme de competențe”, împreună cu o gamă largă de alți parteneri locali/regionali. Se așteaptă ca centrele de excelență profesională să ofere mult mai mult decât o simplă calificare profesională de calitate.

Vă prezentăm în continuare o listă a activităților tipice furnizate de centrele de excelență profesională. Proiectele își vor atinge obiectivele prin combinarea acestor activități (marcatorii sunt exemple orientative de acțiuni posibile în cadrul fiecărei activități)¹⁷ .

Descrierea clusterelor:

Clusterul 1 - Predare și învățare

Activitatea 1. Înzestrarea oamenilor cu competențe relevante pentru piața muncii

• prin anticiparea nevoilor viitoare în materie de competențe utilizând mijloace eficace pentru a identifica rapid schimbarea nevoilor pe piața muncii¹⁸  și pentru a corela oferta de competențe cu oportunitățile de angajare, ținând seama în același timp de activitățile întreprinse în cadrul Planului de cooperare sectorială¹⁹ , în cazul în care este relevant și disponibil;
• prin punerea accentului atât pe competențe tehnice, cât și pe competențe-cheie<strong>;</strong>²⁰
• Prin includerea competențelor necesare pentru dubla tranziție verde și digitală²¹

Activitatea 2. Urmărirea unei abordări bazate pe învățarea pe tot parcursul vieții și favorabilă incluziunii în cadrul EFP

• Prin asigurarea de oportunități de învățare pentru persoane de toate vârstele și din toate mediile socioeconomice²² ;
• Prin combinarea ofertelor de calificări din sectorul educației și formării profesionale inițiale cu oferte de formare continuă pentru perfecționare și recalificare, pe baza informațiilor privind competențele²³ ;
• Furnizarea de programe EFP de nivel superior, dezvoltarea unor parcursuri flexibile și a unor mecanisme de cooperare între instituțiile de EFP și instituțiile de învățământ superior²⁴ .

Activitatea 3. Elaborarea de programe de învățământ și calificări EFP, permițând un anumit nivel de flexibilitate și de individualizare a activităților

• Prin elaborarea de planuri de învățare individuale²⁵  sau de parcursuri de învățare pentru fiecare cursant²⁶ , inclusiv pentru adulți
• Integrarea mobilității internaționale a cursanților²⁷  în programa de învățământ, asigurând validarea și recunoașterea rezultatelor învățării dobândite în străinătate
• Conceperea de calificări care să integreze atât componenta școlară, cât și componenta de învățare la locul de muncă²⁸
• Elaborarea de profiluri de bază profesionale europene²⁹ , care să contribuie la mobilitatea cursanților și a lucrătorilor, asigurând totodată recunoașterea acesteia, precum și transparența, înțelegerea și portabilitatea rezultatelor învățării³⁰
• Elaborarea și/sau utilizarea de  microcertificate³¹  pentru recunoașterea rezultatelor oportunităților de învățare de scurtă durată, adaptate societății și pieței muncii în continuă schimbare
• Utilizarea acreditărilor digitale europene pentru învățare,, care permit autentificarea, validarea și recunoașterea cu ușurință a certificatelor de orice dimensiune sau formă

Activitatea 4. Elaborarea de materiale și metodologii de predare și de învățare centrate pe cursant

• Includerea învățării interdisciplinare, bazate pe proiecte și pe competențe, a „Fabricilor de învățare”, a spațiilor de creație³²  și a educației pozitive³³
• Utilizarea cadrelor de competență europene³⁴  și a instrumentelor derivate, cum ar fi DigComp³⁵ , EntreComp³⁶ , FreenComp, LifeComp³⁷ , GreenComp³⁸ , SELFIE WBL³⁹ , Testați-vă competențele digitale⁴⁰  și Certificatul european de competențe digitale⁴¹
• Exploatarea echipamentelor de predare inovatoare și a tehnologiilor digitale, cum ar fi cursurile MOOC, simulatoarele, realitatea virtuală și augmentată, inteligența artificială, atât pentru învățarea în școală, cât și pentru învățarea la locul de muncă
• Promovarea excelenței în rândul cursanților⁴²  prin acțiuni care stimulează cursanții EFP să își exploreze potențialul de inovare și de creație⁴³ , generând un ciclu virtuos de beneficii prin care cursanții, cadrele didactice/formatorii și instituția EFP să poată integra cele mai bune practici în programele obișnuite⁴⁴

Activitatea 5. Investiții în dezvoltarea profesională inițială și continuă a cadrelor didactice și a formatorilor⁴⁵

• Pentru competențe pedagogice, tehnice, verzi și digitale, inclusiv cele necesare pentru învățarea online și la distanță
• Integrarea mobilității cadrelor didactice și a formatorilor în strategiile de învățare, dezvoltare și internaționalizare⁴⁶
• Sprijin pentru punerea în aplicare a unei culturi a calității bazate pe sisteme de gestionare definite⁴⁷

Activitatea 6. Instituirea unor mecanisme solide de asigurare a calității

• Bazate pe instrumentele și mecanismele europene, cum ar fi EQAVET
• Acțiuni în vederea certificării furnizorilor de educație și formare pe baza standardelor elaborate de organizații de standardizare naționale și/sau internaționale relevante - de exemplu, ISO 21001 sau EFQM (a se vedea, de asemenea, Eticheta EVTA pentru excelență în EFP)

Activitatea 7. Instituirea unor circuite eficace de feedback și a unor sisteme de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților

• Instituirea de proceduri, mecanisme și instrumente de feedback și analiză eficace, ca parte a unui proces de învățare strategică în organizația EFP, pentru a sprijini dezvoltarea unei oferte de înaltă calitate‑ și îmbunătățirea oportunităților pentru cursanți
• Facilitarea adaptării în timp util a ofertei de învățare pe baza unor sisteme eficace de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților⁴⁸

Activitatea 8. Oferirea de servicii de orientare

• Asigurarea unei orientări de calitate⁴⁹  atât pentru tineri, cât și pentru adulți, pentru a le sprijini opțiunile în materie de carieră, de educație și de formare, precum și participarea la învățarea pe tot parcursul vieții
• Oferirea de sprijin personalizat pentru persoanele cu vulnerabilități
• Capacitarea adulților în sensul exercitării drepturilor lor la formare

Activitatea 9. Asigurarea validării experiențelor educaționale anterioare

• Asigurarea validării competențelor, indiferent de modul în care au fost dobândite, inclusiv în afara educației și formării formale: la locul de muncă, acasă sau prin activități voluntare⁵⁰ , ca bază pentru oferirea de formare personalizată

Clusterul 2 - Cooperare și parteneriate

Activitatea 10. Instituirea de parteneriate între sectorul afacerilor și cel al educației

• Cultivarea de relații reciproc avantajoase cu sectorul afacerilor prin instituirea de parteneriate pe termen lung între sectorul afacerilor și cel al educației, inclusiv în ceea ce privește inovarea și anticiparea nevoilor în materie de competențe
• Colaborarea în sensul analizării și actualizării continue a programei de învățământ pentru a asigura relevanța acesteia pentru cursant și pentru nevoile de pe piața muncii, în special cu privire la învățarea la locul de muncă și la ucenici
• Sprijinirea întreprinderilor, a altor categorii de angajatori și, în special, a IMM-urilor, cu formare personalizată pentru perfecționare și recalificare
• Cooperarea cu serviciile publice de ocupare a forței de muncă și cu societatea civilă pentru perfecționarea și recalificarea șomerilor și a persoanelor inactive
• Sprijinirea cooperării sectoriale și regionale, inclusiv aderarea la Pactul privind competențele⁵¹  și crearea de sinergii cu Planul de cooperare sectorială, în cazul în care este relevant și disponibil.
• Furnizarea de asistență tehnică pentru IMM-uri, evaluarea nevoilor în materie de competențe, instrumente și metodologii
• Organizarea de oportunități de învățare la locul de muncă, programe de ucenicie și stagii pentru cursanți, schimb de echipamente, precum și schimburi de cadre didactice și formatori între întreprinderi și centrele EFP⁵²

Activitatea 11. Cercetarea aplicată și inovarea

• Colaborarea cu întreprinderile, în special cu IMM-urile, cu privire la proiecte de cercetare aplicată⁵³ , cu implicarea cursanților și a personalului EFP
• Utilizarea sau crearea în comun a unor centre de inovare și a unor centre de diseminare tehnologică⁵⁴  prin care să se sprijine procesul de inovare din cadrul IMM-urilor, cu implicarea cursanților și a personalului EFP
• Contribuția la crearea și diseminarea de noi cunoștințe⁵⁵

Activitatea 12. Internaționalizarea EFP și mobilitatea în străinătate

• Dezvoltarea planificării strategice pentru activități internaționale, în strânsă legătură cu dezvoltarea instituției EFP și cu îmbunătățirea calității practicilor de predare și de învățare⁵⁶
• Instituirea de structuri și de măsuri de sprijin pentru promovarea și asigurarea calității experiențelor de mobilitate în sectorul EFP (inclusiv cu privire la mobilitatea virtuală) în rândul partenerilor din rețeaua de centre de experiență profesională, în conformitate cu standardele de calitate Erasmus⁵⁷
• Lansarea de inițiative de mobilizare a cursanților, a cadrelor didactice și a formatorilor (inclusiv a formatorilor din cadrul întreprinderilor), precum și a experților, pentru valorificarea oportunităților oferite de programul Erasmus+ (Ac1) privind implicarea în activități de mobilitate în străinătate

Activitatea 13. Promovarea competențelor și inițiativelor antreprenoriale

• Dezvoltarea unei culturi antreprenoriale în cadrul organizațiilor EFP⁵⁸ , cu implicarea liderilor, a personalului, a cadrelor didactice, a formatorilor și a cursanților⁵⁹
• Colaborarea cu partenerii locali în vederea dezvoltării competențelor și atitudinilor antreprenoriale ale cursanților pentru a răspunde provocărilor din lumea reală
• Asigurarea de incubatoare de afaceri locale sau corelarea cu acestea pentru cursanții EFP, în vederea dezvoltării inițiativelor lor antreprenoriale⁶⁰

Activitatea 14. Sporirea atractivității EFP

• Prin lansarea și participarea activă la campanii și activități de comunicare⁶¹  menite să sporească atractivitatea EFP
• Informare cu privire la oportunitățile de angajare prin intermediul EFP și atragerea tinerilor și a adulților (inclusiv a cursanților din școlile primare și secundare) înspre parcursuri de învățare EFP
• Crearea unui campus EFP internațional sau a unor tabere de vară internaționale⁶²  destinate cursanților, cadrelor didactice și formatorilor, liderilor din instituțiile EFP, sindicatelor, precum și persoanelor care au în vedere viitoare opțiuni de studiu profesional. Acestea s-ar putea axa pe domenii, produse sau servicii profesionale specifice, precum și pe provocări complexe de importanță societală și economică

Activitatea 15. Concursuri de competențe

• Promovarea participării cursanților la concursuri sectoriale, naționale și internaționale de competențe, cu scopul de a crește atractivitatea și excelența în domeniul EFP (de exemplu, concursurile World Skills și/sau EuroSkills). Vă rugăm să rețineți că premiile nu reprezintă un cost eligibil în buget.

Clusterul 3 - Guvernanță și finanțare

Activitatea 16. Autonomia și guvernanța eficace în domeniul EFP

• Dezvoltarea capacității furnizorilor de EFP de a lua decizii în mod independent și cu asumarea responsabilității, în chestiuni de ordin educațional, organizatoric, financiar, legate de personal și de altă natură, în scopul realizării activității în domeniul definit de normele și reglementările naționale⁶³
• Implicarea părților interesate relevante, în special a întreprinderilor, a camerelor, a asociațiilor profesionale și sectoriale, a sindicatelor, a autorităților naționale și regionale și a partenerilor sociali, inclusiv a reprezentanților cursanților, în guvernanța sistemelor de EFP

Activitatea 17. Abordare strategică privind dezvoltarea și gestionarea competențelor

• Implicarea activă în sistemele naționale și regionale de gestionare a competențelor
• Contribuția, din perspectiva competențelor, la elaborarea politicilor în materie de ocupare a forței de muncă și a politicilor sociale la nivel local, regional, național și european

Activitatea 18. Crearea în comun a unor ecosisteme de competențe

• Mobilizarea partenerilor economici și sociali relevanți, precum și a altor instituții din domeniul educației și formării, pentru a se implica sau a crea ecosisteme locale de competențe, menite să sprijine inovarea, strategiile de specializare inteligentă, clusterele, sectoarele și lanțurile valorice (ecosisteme industriale)
• Facilitarea contribuțiilor din partea ecosistemelor de competențe în scopul atragerii de investiții străine⁶⁴  prin asigurarea furnizării la timp a competențelor necesare întreprinderilor care investesc la nivel local

Activitatea 19. Dezvoltarea unor modele financiare sustenabile

• Combinarea finanțărilor publice și private⁶⁵ , precum și a unor activități generatoare de venituri și valorificarea la maximum a sistemelor de finanțare bazate pe performanță (dacă este relevant)

Activitatea 20. Utilizarea la maximum a instrumentelor financiare naționale și ale UE

• Acestea pot include sprijinirea acțiunilor de educație și formare, mobilitatea cursanților și a personalului, activități de cercetare aplicată, investiții în infrastructură pentru dotarea centrelor EFP cu echipamente avansate, punerea în aplicare a unor sisteme de gestionare pentru a asigura excelența și durabilitatea organizațiilor EFP și a serviciilor pe care acestea le furnizează

Proiectul trebuie să prezinte și să explice în mod clar motivul alegerii fiecăreia dintre activitățile selectate în formularul de cerere și să descrie modul în care lucrările ce urmează să fie realizate în cadrul acestor activități vor contribui în mod concret la pachetele de lucru relevante și la obiectivele generale ale proiectului.

Impactul preconizat

Se preconizează că înființarea și dezvoltarea progresivă a rețelelor europene de centre de excelență profesională va spori capacitatea EFP de a-și adapta oferta de competențe la nevoile economice și sociale aflate în permanentă evoluție, garantând faptul că acest domeniu va deveni principalul furnizor de soluții la provocările cauzate de evoluția rapidă a nevoilor în materie de competențe.

Se preconizează că, datorită faptului că reprezintă o parte esențială a „triunghiului cunoașterii” – colaborarea strânsă dintre întreprinderi, educație și cercetare – și că joacă un rol fundamental în furnizarea de competențe pentru a sprijini inovarea și specializarea inteligentă, centrele de excelență profesională vor asigura dobândirea de aptitudini și competențe de înaltă calitate, care vor genera oportunități de calitate în materie de ocupare a forței de muncă și de dezvoltare a carierei, răspunzând nevoilor unei economii inovatoare, favorabile incluziunii și durabile.

Prin faptul că sunt ferm ancorate în contexte regionale/locale și că funcționează totodată la nivel transnațional, centrele de excelență profesională vor forma parteneriate puternice și durabile între comunitatea EFP și piața muncii la nivel național și transfrontalier. Acest lucru va contribui, de asemenea, la internaționalizarea EFP prin reunirea de parteneri din întreaga lume. Centrele de excelență profesională vor urmări „convergența ascendentă” a excelenței în domeniul EFP, care ar fi dificil de atins în absența stimulentelor, a asistenței tehnice și a oportunităților de învățare reciprocă din partea UE.

Prin diseminarea pe scară largă a rezultatelor proiectului la nivel transnațional, național și/sau regional și prin dezvoltarea unui plan de acțiune pe termen lung pentru punerea în aplicare progresivă a rezultatelor proiectului, luând în considerare strategiile naționale și regionale de dezvoltare și specializare inteligentă, se preconizează că proiectele individuale vor atrage părțile interesate relevante din cadrul și din afara organizațiilor participante și vor asigura un impact durabil după încheierea proiectului.

Criterii de atribuire

Se aplică următoarele criterii de atribuire:

Relevanța proiectului (punctaj maxim 35 de puncte)

• Legătura cu politica: propunerea demonstrează modul în care rețeaua de transnațională a centrelor de excelență profesională va contribui la realizarea obiectivelor priorităților de politică vizate de Recomandarea Consiliului privind EFP pentru competitivitate durabilă, echitate socială și reziliență⁶⁶ , precum și de Declarația de la Osnabrück⁶⁷ ;
• Valorile UE: propunerea este relevantă pentru respectarea și promovarea valorilor comune ale UE, cum ar fi respectarea demnității umane, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și respectarea drepturilor omului, precum și combaterea oricărui tip de discriminare;
• Consecvență: măsura în care propunerea abordează obiectivele cererii de propuneri, obiectivele sunt clar definite, realiste și abordează aspecte relevante pentru organizațiile participante; măsura în care propunerea oferă o analiză adecvată a nevoilor;
• Activități: măsura în care activitățile selectate din cadrul celor trei clustere sunt identificate și descrise în mod clar și sunt corelate cu obiectivele generale ale proiectului;
• Inovare: propunerea are în vedere metode și tehnici de ultimă generație și conduce la rezultate și soluții inovatoare pentru domeniul său în general sau pentru contextul geografic în care este pus în aplicare proiectul (de exemplu, conținutul, rezultatele obținute, metodele de lucru aplicate, organizațiile și persoanele implicate sau vizate);
• Dimensiunea regională: propunerea demonstrează că poate contribui la strategiile de dezvoltare regională și de specializare inteligentă, pe baza identificării provocărilor de la nivel local/regional în fiecare dintre țările participante;
• Cooperare și parteneriate: măsura în care propunerea identifică și implică în mod adecvat cei mai relevanți parteneri care sunt necesari pentru îndeplinirea obiectivelor proiectului și explică modul în care va stabili relații puternice și durabile, atât la nivel local, cât și la nivel transnațional, între comunitatea EFP și întreprinderi (pot fi reprezentate de camere sau asociații), în care interacțiunile sunt reciproce și reciproc avantajoase;
• Valoare adăugată europeană: propunerea demonstrează în mod clar valoarea adăugată la nivel individual (cursant și/sau personal), instituțional și sistemic, generată prin rezultate care ar fi greu de obținut de către parteneri în absența cooperării la nivel european;
• Internaționalizare: propunerea demonstrează că își poate aduce contribuția la dimensiunea internațională a excelenței EFP, inclusiv prin dezvoltarea de strategii pentru a încuraja mobilitatea transnațională a cursanților și personalului din domeniul EFP, precum și parteneriatele durabile în domeniul EFP;
• Competențe digitale: măsura în care propunerea prevede activități legate de dezvoltarea competențelor digitale (de exemplu, anticiparea nevoilor în materie de competențe, programe de învățământ și metodologii de predare inovatoare, orientări etc.);
• Competențe verzi: măsura în care propunerea prevede activități legate de tranziția la o economie circulară și verde (de exemplu, anticiparea nevoilor în materie de competențe, programe de învățământ și metodologii de predare inovatoare, orientări etc.);
• Dimensiunea socială: propunerea include o preocupare orizontală evidențiată prin diferitele acțiuni menite să abordeze diversitatea și să promoveze valorile comune, egalitatea, inclusiv egalitatea de gen, nediscriminarea și incluziunea socială, inclusiv pentru persoanele cu nevoi speciale/cu mai puține oportunități.

Calitatea elaborării și a punerii în aplicare a proiectului (punctaj maxim 25 de puncte)

• Coerență: elaborarea de ansamblu a proiectului asigură coerența între obiectivele proiectului și activități. Propunerea prezintă un set coerent și cuprinzător de activități și servicii adecvate pentru a răspunde nevoilor identificate și pentru a conduce la rezultatele preconizate;
• Activități: operațiunile care trebuie efectuate în cadrul fiecăreia dintre activitățile selectate din cele trei clustere sunt descrise în mod clar din punctul de vedere al rezultatelor/realizărilor preconizate, al contribuției concrete la pachetele de lucru relevante și la obiectivele generale ale proiectului;
• Metodologie: calitatea și fezabilitatea metodologiei propuse și adecvarea acesteia pentru obținerea rezultatelor preconizate;
• Gestionare: coordonatorul demonstrează un înalt nivel de gestionare și capacitatea de a coordona rețele transnaționale, dă dovadă de capacitate de conducere într-un mediu complex și instituie mecanisme de gestionare solide. Termenele, organizarea, sarcinile și responsabilitățile sunt bine definite și realiste. Propunerea alocă resurse adecvate pentru fiecare activitate. Sunt definite un set clar de indicatori-cheie de performanță și un calendar pentru evaluarea și realizarea acestora;
• Buget: bugetul prevede resursele adecvate necesare pentru succesul proiectului, fără a fi nici supraestimat, nici subestimat; propunerea este eficientă din punctul de vedere al costurilor și alocă resurse corespunzătoare pentru fiecare activitate;
• Planul de lucru: calitatea și eficacitatea planului de lucru, inclusiv măsura în care resursele alocate pachetelor de lucru sunt în conformitate cu obiectivele și cu rezultatele preconizate ale acestora; există etape adecvate de pregătire, punere în aplicare, monitorizare, exploatare, evaluare și diseminare;
• Controlul calității: măsurile de control (evaluarea continuă a calității, evaluări inter pares, activități de analiză comparativă etc.) și indicatorii de calitate asigură faptul că punerea în aplicare a proiectului este de înaltă calitate. Provocările/riscurile proiectului sunt clar identificate și acțiunile de atenuare sunt abordate în mod corespunzător. Sunt planificate procese de revizuire de către experți, ca parte integrantă a proiectului. Aceste procese includ o evaluare externă independentă la mijlocul perioadei și la sfârșitul proiectului;
• În cazul în care proiectul include activități de mobilitate (pentru cursanți și/sau personal):
  • calitatea demersurilor practice, a modalităților de gestionare și de sprijin;
  • măsura în care aceste activități sunt adecvate pentru obiectivele proiectului și implică numărul corespunzător de participanți;
  • calitatea modalităților de recunoaștere și de validare a rezultatelor învățării participanților, în conformitate cu principiile și cu instrumentele de transparență și recunoaștere la nivel european.

Calitatea parteneriatului și a modalităților de cooperare (punctaj maxim 20 de puncte)

• Configurația: proiectul implică o combinație adecvată de organizații participante complementare având profilul, competențele, experiența și expertiza necesare pentru a pune în aplicare cu succes toate aspectele proiectului; rolul fiecărui partener este identificat în mod clar și sunt furnizate explicații cu privire la valoarea adăugată pe care o generează;
• Convergența ascendentă: măsura în care parteneriatul reunește organizații active în domeniul educației și formării profesionale sau pe piața muncii, aflate în diferite etape ale dezvoltării abordărilor de excelență profesională, și permite un schimb neîntrerupt și eficace de expertiză și cunoștințe între partenerii respectivi;
• Dimensiunea geografică: măsura în care parteneriatul include parteneri relevanți din regiuni geografice diferite, precum și măsura în care solicitantul a motivat componența geografică a parteneriatului și a demonstrat relevanța acesteia pentru atingerea obiectivelor centrelor de excelență profesională, precum și măsura în care parteneriatul include o gamă largă și adecvată de actori relevanți la nivel local și regional;
• Implicarea țărilor terțe care nu sunt asociate la program: dacă este cazul, implicarea organizațiilor participante din țări terțe care nu sunt asociate la program conferă proiectului o valoare adăugată esențială;
• Colaborare: luarea deciziilor și comunicarea între organizațiile participante, participanți și oricare alte părți interesate relevante sunt descrise în mod clar și rezonabil în detaliu (cum ar fi: numărul și calendarul reuniunilor, configurarea grupurilor, descrierea obiectivelor și a realizărilor preconizate etc.) și ilustrate în graficul/orarul Gantt al proiectului.

Impactul (punctaj maxim 20 de puncte)

• Exploatare: propunerea demonstrează modul în care rezultatele proiectului vor fi utilizate de către parteneri și alte părți interesate. Aceasta prevede mijloace de măsurare a exploatării pe durata proiectului și ulterior;
• Diseminare: propunerea prevede un plan clar de diseminare a rezultatelor și include ținte și activități adecvate, un calendar pertinent, instrumente și canale relevante pentru a garanta că rezultatele și beneficiile vor fi distribuite în mod eficace părților interesate, responsabililor de elaborarea politicilor, specialiștilor în materie de orientare, întreprinderilor, cursanților tineri etc. pe durata proiectului și ulterior; propunerea indică, de asemenea, partenerul care va fi responsabil cu diseminarea;
• Impactul: propunerea demonstrează impactul potențial al proiectului:
  • asupra participanților și a organizațiilor participante pe durata proiectului și ulterior;
  • în afara organizațiilor și persoanelor care participă direct la proiect, precum și din punctul de vedere al potențialului de integrare în procesul de dezvoltare a competențelor în domeniul EFP la nivel regional, național și/sau european.
• Propunerea cuprinde atât măsuri, cât și obiective și indicatori clari definiți de monitorizare a progresului și de evaluare a impactului preconizat (pe termen scurt și lung);
• Durabilitate: propunerea explică modul în care vor fi dezvoltate în continuare centrele de excelență profesională; propunerea include un plan de acțiune pe termen lung pentru implementarea progresivă a rezultatelor proiectului și parteneriate susținute, la nivelul corespunzător, între furnizorii de educație și formare și principalele părți interesate din industrie; planul include identificarea structurilor de guvernanță adecvate, precum și planuri de scalabilitate și sustenabilitate financiară, inclusiv identificarea resurselor financiare (europene, naționale și private) pentru a se asigura că rezultatele și beneficiile obținute vor fi sustenabile pe termen lung.

Pentru a fi luate în considerare în vederea finanțării, cererile trebuie să acumuleze cel puțin 70 de puncte (dintr-un total de 100 de puncte), luându-se în considerare și punctajul minim de admitere necesar pentru fiecare dintre cele patru criterii de atribuire: minimum 18 puncte pentru categoria „Relevanța proiectului”; minimum 13 puncte pentru „Calitatea elaborării și punerii în aplicare a proiectului” și minimum 11 puncte pentru categoriile „Calitatea parteneriatului și a modalităților de cooperare” și „Impact”.

Propunerile ex-aequo vor fi clasificate în funcție de punctajele obținute pentru criteriul de atribuire „Relevanță”. Atunci când aceste punctaje sunt egale, prioritatea se va baza pe punctajele obținute pentru criteriul „Calitatea elaborării și a punerii în aplicare a proiectului”. Atunci când aceste punctaje sunt egale, prioritatea se va baza pe punctajele obținute pentru criteriul „Impact”.

În cazul în care punctajul nu permite stabilirea ordinii de priorități, se poate recurge la alte criterii în acest sens, cum ar fi luarea în considerare a portofoliului general de proiecte și a creării de sinergii pozitive între proiecte sau a altor factori legați de obiectivele cererii de propuneri. Acești factori vor fi înregistrați în raportul comisiei. 

Ca regulă generală și în limitele cadrelor legale naționale și europene existente, rezultatele trebuie să fie puse la dispoziție ca resurse educaționale deschise (OER), precum și pe platformele relevante profesionale, sectoriale sau ale autorităților competente. Propunerea va descrie modul în care datele, materialele, documentele, activitățile audio-vizuale și cele derulate pe platformele de comunicare socială produse vor fi puse la dispoziție în mod gratuit și promovate prin intermediul licențelor deschise. Propunerea nu conține limitări disproporționate.

Marca de excelență

Propunerilor de proiecte care, în urma evaluării, depășesc pragurile de calitate, având un punctaj total mai mare sau egal cu 75 %, dar care nu pot fi finanțate prin programul Erasmus+ din cauza indisponibilității resurselor bugetare în cadrul acestei cereri de propuneri, li se poate atribui un certificat de marcă de excelență prin care se atestă calitatea propunerii și se facilitează finanțarea alternativă la nivel național sau regional.

Marca de excelență este un certificat „etichetă de calitate”, care se acordă propunerilor de proiecte de calitate care nu pot fi finanțate prin programul Erasmus+ din cauza insuficienței fondurilor⁶⁸ . Eticheta recunoaște calitatea propunerii și facilitează căutarea unei finanțări alternative. Organismele de finanțare de la nivel național sau regional pot decide să finanțeze direct propunerea de proiect a titularului mărcii pe baza procesului de evaluare a înaltei calități a acestuia, efectuat de experții independenți ai Comisiei, fără a realiza un nou proces complet de evaluare. De asemenea, atribuirea mărcii de excelență poate facilita obținerea unei finanțări alternative din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) sau din Fondul social european Plus (FSE+), în conformitate cu articolul 73 alineatul (4) din Regulamentul privind dispozițiile comune (RDC)⁶⁹ .

Solicitanților trebuie să li se aducă la cunoștință faptul că acordarea unui certificat de tip marcă de excelență nu oferă garanția unei finanțări alternative automate, întrucât decizia privind potențiala finanțare a propunerilor de proiecte ale titularului mărcii se află exclusiv la latitudinea autorităților de management pentru fondurile politicii de coeziune, în cazul FEDR sau FSE+, sau a altor organisme de finanțare de la nivel național și regional.

În cazul în care solicitantul și-a dat acordul prealabil în acest sens în formularul de cerere, datele aferente propunerilor de proiecte ale titularului de marcă pot fi transmise autorităților de management pentru fondurile politicii de coeziune și altor organisme de finanțare potențial interesate de la nivel național sau regional, prin intermediul agențiilor naționale, cu respectarea deplină a normelor care reglementează caracterul confidențial al propunerii și protecția datelor cu caracter personal.

Care sunt regulile de finanțare?

Această acțiune urmează un model de finanțare pe bază de sumă forfetară. Valoarea contribuției forfetare unice va fi stabilită pentru fiecare grant pe baza bugetului estimat al acțiunii propuse de solicitant. Suma va fi stabilită de autoritatea care acordă grantul pe baza bugetului estimat al proiectului, a rezultatului evaluării și a unei rate de finanțare de 80 %.

Valoarea maximă a grantului UE per proiect este de 4 milioane EUR.

Nu este permis să se acorde sprijin financiar terților sub formă de granturi sau premii.

Costurile cu voluntarii sunt permise. Acestea reprezintă costuri unitare, astfel cum sunt definite în Decizia Comisiei privind costurile unitare pentru voluntari⁷⁰ .

Sunt permise costurile unitare pentru IMM-uri în cazul proprietarilor de IMM-uri. Acestea ar trebui să fie sub formă de costuri unitare, astfel cum sunt definite în Decizia Comisiei privind costurile unitare pentru proprietarii de IMM-uri⁷¹ .

Pachetul de lucru relevant ar trebui să includă costuri pentru cel puțin o reuniune anuală (1 reprezentant din partea fiecărui partener cu drepturi depline din cadrul proiectului) organizată de sau la inițiativa Comisiei Europene/Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură în scopul schimbului de bune practici și al învățării reciproce între centrele de excelență profesională.

Cum se stabilește suma forfetara pentru proiect?

Solicitanții trebuie să completeze un tabel detaliat cu bugetul, în conformitate cu formularul de cerere, ținând seama de următoarele elemente:

1. bugetul trebuie să fie detaliat, după caz, de beneficiar (beneficiari) și să fie organizat în pachete de lucru coerente (de exemplu, să fie împărțit în „gestionarea proiectului”, „formare”, „organizarea de evenimente”, „pregătirea și punerea în aplicare a activităților de mobilitate”, „comunicare și diseminare”, „asigurarea calității” etc.);
2. propunerea trebuie să descrie activitățile acoperite de fiecare pachet de lucru;
3. solicitanții trebuie să furnizeze în propunerea lor o defalcare a sumei forfetare, indicând proporția alocată fiecărui pachet de lucru (și, în cadrul fiecărui pachet de lucru, proporția alocată fiecărui beneficiar și fiecărei entități afiliate);
4. costurile descrise pot acoperi costurile de personal, costurile de călătorie și de ședere, costurile pentru echipamente și costurile de subcontractare, precum și alte costuri (cum ar fi cele aferente diseminării informațiilor, publicării sau traducerii).

Propunerile vor fi evaluate în conformitate cu procedurile standard de evaluare, cu ajutorul unor experți interni și/sau externi. Experții vor evalua calitatea propunerilor în raport cu cerințele definite în cererea de propuneri și cu impactul, calitatea și eficiența preconizate ale acțiunii.

În urma evaluării propunerii, ordonatorul de credite va stabili valoarea sumei forfetare, ținând seama de constatările desprinse în urma evaluării efectuate.

Parametrii grantului (valoarea maximă a grantului, rata de finanțare, costurile eligibile totale etc.) vor fi stabiliți în acordul de grant. Consultați secțiunea „Costuri directe eligibile” din partea C a prezentului ghid al programului.

Realizările proiectului vor fi evaluate în funcție de rezultatele obținute. Această schemă de finanțare va permite concentrarea mai degrabă pe rezultate decât pe mijloace, punând astfel accentul pe calitatea și pe nivelul de realizare a unor obiective măsurabile.

Mai multe detalii sunt descrise în modelul de acord de grant disponibil pe Portalul pentru oportunități de finanțare și licitații (FTOP).

Footnote

1. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A32020H1202%2801%29. ↩ back
2. https://www.cedefop.europa.eu/files/osnabrueck_declaration_eu2020.pdf. ↩ back
3. A se vedea broșura „Educație și formare profesională: competențe pentru prezent și pentru viitor”. ↩ back
4. Ecosistemele de competențe sunt definite ca formațiuni sociale regionale sau sectoriale în cadrul cărora capacitatea umană este dezvoltată și utilizată în scopuri productive (Finegold 1999). Elementele de bază ale acestor ecosisteme sunt mediile de afaceri și modelele de afaceri asociate, cadrele instituționale/de politică, modurile de implicare a forței de muncă, structura locurilor de muncă, precum și nivelul de competențe și sistemele de formare a acestora (Buchanan et al. 2001). A se vedea „A guide to the skill ecosystem approach to workforce development” (Ghid pentru abordarea ecosistemelor de competențe în contextul dezvoltării forței de muncă). ↩ back
5. Politica de dezvoltare regională - Dezvoltarea regională este un termen generic, dar poate fi văzut ca un efort general de reducere a disparităților regionale prin sprijinirea activităților economice (generatoare de locuri de muncă și de bogăție) în regiuni. ↩ back
6. Inovarea reprezintă implementarea unui produs (bun sau serviciu) sau a unui proces nou sau îmbunătățit în mod semnificativ, a unei noi metode de comercializare sau a unei noi metode de organizare în practicile comerciale, la locul de muncă sau în relațiile externe. ↩ back
7. Specializarea inteligentă este o abordare localizată, caracterizată prin identificarea domeniilor strategice de intervenție, bazată atât pe analiza punctelor forte și a potențialului economiei, cât și pe un proces de descoperire antreprenorială cu o largă implicare a părților interesate. Aceasta este orientată spre exterior și adoptă o viziune largă asupra includerii inovării. ↩ back
8. Clusterele  industriale sunt grupuri de întreprinderi specializate, deseori IMM-uri, și alte entități de sprijin conexe aflate în același loc, care cooperează îndeaproape. În Europa sunt aproximativ 3 000 de clustere specializate. Politica industrială reînnoită a UE recunoaște clusterele ca fiind un instrument puternic de sprijin pentru inovarea industrială. A se vedea platforma de cooperare a clusterelor europene (ECCP). ↩ back
9. A se vedea „Education in the knowledge triangle” (Educația în cadrul triunghiului cunoașterii). ↩ back
10. Astfel cum sunt definite în Recomandarea Consiliului din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții. ↩ back
11. A se vedea documentul Fundației Europene de Formare (ETF) privind parteneriatele public-privat pentru dezvoltarea competențelor favorabile incluziunii (Public-Private Partnerships for inclusive skills development). ↩ back
12. A se vedea, de exemplu, Parteneriatul european pentru inovare (EIP-AGRI) privind productivitatea și durabilitatea agriculturii și silviculturii. ↩ back
13. A se vedea cele 14 ecosisteme industriale, astfel cum sunt descrise în Comunicarea Comisiei intitulată „Actualizarea noii Strategii industriale 2020”, precum și documentul de lucru al serviciilor Comisiei SWD(2021) 351, Raportul anual pe 2021 privind piața unică. ↩ back
14. A se vedea Declarația de la Berlin intitulată „Education for SDG” (Educația pentru ODD). ↩ back
15. Precum CEC, EQAVET, Recomandarea Consiliului privind un Cadru european pentru ucenicii de calitate și eficace, Recomandarea Consiliului privind competențele-cheie etc. ↩ back
16. https://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=25692&langId=en și https://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=25693&langId=en. 

    https://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=26252&langId=en 

    https://ec.europa.eu/social/BlobServlet?docId=26951&langId=en ↩ back

17. Se poate completa, de asemenea, cu alte activități asupra cărora au convenit partenerii. ↩ back
18. A se vedea documentul Cedefop privind competențele pentru piața muncii și corelarea competențelor. ↩ back
19. https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1415&langId=en  ↩ back
20. Astfel cum sunt definite în Recomandarea Consiliului din 22 mai 2018 privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții. ↩ back
21. A se vedea publicația Cedefop „Digital, greener and more resilient” (Digital, mai ecologic și mai rezilient) și „The green employment and skills transformation” (Locuri de muncă verzi și transformarea competențelor), precum și „ESCO taxonomy of skills for the green transition” (Taxonomia ESCO pentru tranziția verde).  ↩ back
22. Ghidul OIM intitulat „Guide on making TVET and skills development inclusive for all” (Ghid pentru promovarea incluziunii pentru toți în educația și formarea tehnică și profesională și dezvoltarea de competențe). ↩ back
23. De asemenea, pe baza actualelor instrumente de informații privind competențele, cum ar fi cele furnizate de  instrumentul OVATE al Cedefop și a altor inițiative în materie de competențe menite să ofere formare relevantă pentru piața muncii (de exemplu, Pactul privind competențele și planurile sectoriale). ↩ back
24. A se vedea documentul „Process model for the cooperation between VET and HE institutions” (Model de procedură pentru cooperarea dintre instituțiile EFP și instituțiile de învățământ superior) și viitorul studiu al OCDE intitulat „Pathways to Professions: Understanding higher vocational and professional tertiary education systems” (Modalități de integrare în profesie: înțelegerea sistemelor de învățământ superior profesional și de învățământ terțiar). ↩ back
25. A se vedea Michele Schweisfurtha, „Learner-Centred Education in International Perspective” (Educația centrată pe cursant – o perspectivă internațională). ↩ back
26. A se vedea exemplul Finlandei. ↩ back
27. Includerea „internaționalizării acasă”, definită ca „integrarea deliberată a dimensiunii internaționale și a celei interculturale în programa de învățământ formală și informală pentru toți elevii din mediile interne de educație”. A se vedea Beelen & Jones, 2015. ↩ back
28. A se vedea publicația ETF „A handbook for policy makers and social partners” (Manual pentru responsabilii de elaborarea politicilor și partenerii sociali) cu privire la învățarea la locul de muncă. ↩ back
29. Profilurile de bază profesionale europene descriu seturi de rezultate-cheie ale învățării care corespund profilurilor ocupaționale comune și relevante pentru programele EFP naționale din statele membre ale UE, în domenii ocupaționale/profesionale specifice. ↩ back
30. A se vedea studiul Cedefop „Comparing Vocational Education and Training Qualifications” (Comparație între educația profesională și calificările dobândite în urma formării). ↩ back
31. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32022H0627(02)&from=EN. ↩ back
32. Spațiile de creație sunt spații de activități colaborative pentru creare, învățare, explorare și partajare (a se vedea raportul JRC). ↩ back
33. A se vedea „The state of positive education” (Starea educației pozitive) și IPEN (Rețeaua internațională de educație pozitivă). ↩ back
34. A se vedea Margherita Bacigalupo, documentul intitulat „Competence frameworks as orienteering tools” (Cadrele de competențe ca instrumente de orientare). ↩ back
35. Cadrul european al competențelor digitale. ↩ back
36. EntreComp, cadrul de competențe antreprenoriale. ↩ back
37. Cadrul european pentru competențele-cheie personale, sociale și de a învăța să înveți. ↩ back
38. A se vedea cadrul european pentru competențe durabile, „GreenComp” și UNESCO-UNEVOC, documentul „Greening Technical and Vocational Education and Training:. A Practical Guide for Institutions” (Ecologizarea educației și formării tehnice și profesionale: ghid practic pentru instituții). ↩ back
39. Toate informațiile privind instrumentul online SELFIE pentru învățarea la locul de muncă. ↩ back
40. A se vedea Testați-vă competențele digitale | Europass. ↩ back
41. Certificatul european de competențe digitale (EDSC) este o acțiune prevăzută în Planul de acțiune pentru educația digitală. ↩ back
42. A se vedea exemplul inițiativei de excelență în învățământul profesional secundar din Țările de Jos. ↩ back
43. JRC a studiat modul în care este stimulată creativitatea în cadrul procesului de învățare pe tot parcursul vieții, inclusiv în domeniul educației și formării profesionale ↩ back
44. De exemplu, a se vedea tabelul 3 din studiul JRC intitulat „Creativity – a transversal skill for lifelong learning” (Creativitatea – o competență transversală pentru învățarea pe tot parcursul vieții). ↩ back
45. A se vedea documentul Cedefop privind dezvoltarea profesională a cadrelor didactice și a formatorilor. ↩ back
46. A se vedea Concluziile Consiliului privind sporirea mobilității cadrelor didactice și a formatorilor, în special a mobilității europene, în timpul educației și formării lor inițiale și continue. ↩ back
47. A se vedea, de asemenea, inițiativa UE privind academiile pentru cadrele didactice. ↩ back
48. A se vedea documentul privind monitorizarea parcursului de învățare și profesional al absolvenților în domeniul EFP în vederea îmbunătățirii calității ofertei EFP, documentul privind cartografierea măsurilor de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților EFP, documentul privind cartografierea situației politicilor și practicilor de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților, precum și Recomandarea Consiliului privind monitorizarea parcursului profesional al absolvenților. ↩ back
49. A se vedea Rețeaua Euroguidance, Rezoluția Consiliului privind îmbunătățirea rolului orientării pe tot parcursul vieții în cadrul strategiilor referitoare la învățarea pe tot parcursul vieții, publicația privind investițiile în orientarea profesională, precum și documentul Cedefop privind orientarea pe tot parcursul vieții. ↩ back
50. A se vedea documentul Cedefop privind validarea învățării nonformale și informale, precum și Recomandarea Consiliului privind validarea învățării non-formale și informale. ↩ back
51. A se vedea Pactul privind competențele. ↩ back
52. Pot include înființarea și funcționarea alianțelor de formare (a se vedea modelul austriac) și a centrelor de formare între întreprinderi (ITC) (a se vedea modelul german). A se vedea, de asemenea, exemplul neerlandez privind parteneriatele dintre sectorul afacerilor și cel al educației în sectorul TIC. ↩ back
53. A se vedea exemplul colegiilor și institutelor canadiene care utilizează cercetarea aplicată pentru a-și consolida capacitatea de a inova și pentru a-și valorifica puternicele legături industriale și comunitare, precum și publicația NCVER „Developing VET applied research: steps towards enhancing VET's role in the innovation system” (Dezvoltarea cercetării aplicate în domeniul EFP: măsuri în direcția consolidării rolului EFP în cadrul sistemului de inovare), precum și publicația „SMEs and TAFEs collaborating through applied research for growth” (Colaborarea dintre IMM-uri și instituțiile de învățământ tehnic și de educație continuă prin intermediul cercetării aplicate pentru creșterea economică). ↩ back
54. A se vedea exemplul Fraunhofer privind transferul de cunoștințe din mediul de cercetare al institutelor către întreprinderi private. ↩ back
55. A se vedea „EU valorisation policy: making research results work for society” (Politica de valorificare a UE: rezultatele cercetării în slujba societății). ↩ back
56. A se vedea „GO-international – A practical guide on strategic internationalisation in VET” (Extinderea pe plan internațional – ghid practic pentru internaționalizarea strategică în sectorul EFP). ↩ back
57. A se vedea „Erasmus Quality Standards - mobility projects - VET, adults, schools, and models for Mobility and learning agreements” (Standardele de calitate Erasmus - proiecte de mobilitate - EFP, adulți, școli și modele de mobilitate și de contracte de studii). ↩ back
58. A se vedea ghidul UNESCO-UNEVOC intitulat „Practical guide on Entrepreneurial learning for TVET institutions” (Ghid practic privind educația antreprenorială pentru instituțiile de educație și formare tehnică și profesională). ↩ back
59. A se vedea EntreComp: cadrul de competențe antreprenoriale. A se vedea documentul JA Europe privind pregătirea persoanelor pentru ocuparea unui loc de muncă și antreprenoriat. ↩ back
60. A se vedea raportul final privind antreprenoriatul în educația și formarea profesională, exemplul planului național de acțiune austriac pentru educația antreprenorială și ghidul intitulat „A guide for fostering entrepreneurship education” (Ghid de promovare a educației antreprenoriale). ↩ back
61. A se vedea exemplul inițiativei Sommer der Berufsausbildung din Germania. ↩ back
62. A se vedea un exemplu de tabără de vară, de tabără tehnică și de tabără de vară pentru copii cu handicap. ↩ back
63. Luarea în considerare a autonomiei de gestionare pedagogică, financiară și operațională, aliniată la mecanisme eficace de responsabilizare. A se vedea, de asemenea, GEORG SPÖTTL, „Autonomy of (Vocational) Schools as an Answer to Structural Changes” [Autonomia școlilor (profesionale) ca răspuns la schimbările structurale]. ↩ back
64. A se vedea exemplele din Canada și Singapore. ↩ back
65. A se vedea documentul OCDE intitulat „Education GPS” (GPS-ul educației) și documentul intitulat „Funding Mechanisms for Financing Vocational Training: An Analytical Framework” (Mecanisme de finanțare a formării profesionale: un cadru de analiză). ↩ back
66. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32020H1202(01)&from=RO. ↩ back
67. https://www.cedefop.europa.eu/files/osnabrueck_declaration_eu2020.pdf. ↩ back
68. Articolul 32 alineatul (3) din Regulamentul privind Erasmus+ pentru perioada 2021-2027. ↩ back
69. EUR-Lex - 32021R1060 - EN - EUR-Lex (europa.eu). ↩ back
70. https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/opportunities/docs/2021-2027/common/guidance/unit-cost-decision-volunteers_en.pdf. ↩ back
71. unit-cost-decision-sme-owners-natural-persons_en.pdf (europa.eu). ↩ back