Alianțele pentru inovare își propun să consolideze capacitatea de inovare a Europei, prin stimularea inovării prin cooperare și flux de cunoștințe în domeniul învățământului superior, al educației și formării profesionale (atât inițiale, cât și continue) și în mediul socioeconomic mai larg, inclusiv în domeniul cercetării.

De asemenea, aceste alianțe își propun să stimuleze dobândirea de noi competențe și să abordeze decalajul dintre competențe și cererea pieței prin proiectarea și crearea unor noi programe de studii pentru învățământul superior (ÎS) și pentru educația și formarea profesională (EFP), sprijinind astfel dezvoltarea unui spirit de inițiativă și a unor mentalități antreprenoriale în UE.

Obiectivele Acțiunii

Aceste parteneriate trebuie să pună în aplicare un set coerent și cuprinzător de activități sectoriale sau transsectoriale care să se poată adapta la evoluțiile viitoare ale cunoașterii în întreaga UE.

Pentru a stimula inovarea, accentul se va pune pe dezvoltarea talentelor și a competențelor. În primul rând, competențele digitale au devenit din ce în ce mai importante pentru toate profilurile profesionale din toate sectoarele de pe piața muncii. În al doilea rând, tranziția către o economie circulară și verde trebuie susținută prin schimbări la nivelul calificărilor și al programelor naționale de educație și de formare, pentru a răspunde nevoilor emergente în materie de competențe verzi și de dezvoltare durabilă. În al treilea rând, dubla tranziție verde și digitală necesită adoptarea accelerată de tehnologii noi, în special în domeniile tehnologiei profunde și extrem de inovatoare, în toate segmentele economiei și societății.

Obiectivele alianțelor pentru inovare pot fi atinse prin depunerea de cereri de finanțare pentru unul sau pentru cele două loturi de mai jos (o organizație poate fi implicată în mai multe propuneri):

Lotul 1: Alianțe pentru educație și Întreprinderi

Alianțele pentru educație și întreprinderi sunt proiecte transnaționale, structurate și bazate pe rezultate, în care partenerii împărtășesc obiective comune și colaborează pentru a încuraja inovarea, dobândirea de noi competențe, spiritul de inițiativă și mentalitățile antreprenoriale.

Aceste alianțe au drept scop promovarea inovării în învățământul superior, în educația și formarea profesională, în întreprinderi și în mediul socioeconomic mai larg. Aceasta include confruntarea cu provocări economice și societale, cum ar fi schimbările climatice, evoluția demografică, digitalizarea, apariția unor tehnologii noi, disruptive (tehnologia profundă), cum ar fi inteligența artificială și schimbările rapide la nivelul ocupării forței de muncă, prin inovare socială și reziliență comunitară, precum și prin inovarea pe piața muncii.

Alianțele pentru educație și întreprinderi reunesc întreprinderi și furnizori atât de învățământ superior, cât și de formare profesională pentru a lucra împreună în parteneriat. Operând într-un singur sector economic sau în mai multe sectoare economice diferite, acestea creează relații fiabile și durabile și își demonstrează caracterul inovator și transnațional în toate aspectele. Fiecare parteneriat trebuie să includă cel puțin o organizație EFP și o organizație de învățământ superior și poate aborda ambele domenii educaționale sau doar unul dintre ele. Cooperarea între organizațiile din domeniul EFP și organizațiile din învățământul superior trebuie să fie relevantă și să producă beneficii pentru ambele sectoare.

Aceste alianțe urmăresc să realizeze unul sau mai multe dintre următoarele obiective:

• Încurajarea unor abordări noi, inovatoare și multidisciplinare în materie de predare și de învățare: promovarea inovării în proiectarea și furnizarea educației, în ceea ce privește metodele de predare și tehnicile de evaluare, în mediile de învățare și/sau în ceea ce privește dezvoltarea de noi competențe;
• Sprijinirea dezvoltării competențelor în domeniile tehnologiei profunde; sprijinirea capacității de inovare a Europei prin extinderea bazei de talente pentru aceste tehnologii noi și disruptive;
• Promovarea înființării de incubatoare în cadrul instituțiilor de educație și de formare din întreaga Europă;
• Promovarea responsabilității sociale a întreprinderilor (de exemplu, echitate, incluziune, schimbări climatice, protecția mediului și dezvoltarea durabilă);
• Stimularea spiritului de inițiativă și a atitudinilor, mentalităților și competențelor antreprenoriale în rândul cursanților, al personalului educațional și al altor lucrători, în conformitate cu Cadrul competențelor antreprenoriale (EntreComp)¹ ;
• Îmbunătățirea calității și relevanței competențelor dezvoltate și certificate prin sistemele de educație și formare (inclusiv dobândirea de noi competențe și abordarea decalajului dintre competențe și cererea pieței);
• Facilitarea fluxului de cunoștințe și a creării lor în comun între învățământul superior, educația și formarea profesională, cercetare, sectorul public și sectorul întreprinderilor;
• Crearea și sprijinirea unor sisteme de învățământ superior și de educație și formare profesională eficace și eficiente, conectate și favorabile incluziunii, care să contribuie la inovare.

Lotul 2: Alianțe Pentru (Punerea în Aplicare a Planului de) Cooperare Sectorială în Materie de Competențe²

Alianțele pentru cooperarea sectorială în materie de competențe vizează crearea de noi abordări strategice și cooperarea în vederea găsirii unor soluții concrete de dezvoltare a competențelor – atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu – în domenii care pun în aplicare o acțiune majoră a Agendei europene pentru competențe în scopul promovării competitivității durabile, a echității sociale și a rezilienței, și anume Pactul privind competențele. Principalul obiectiv al pactului este de a mobiliza și de a stimula toate părțile interesate relevante să ia măsuri concrete pentru perfecționarea și recalificarea forței de muncă, prin reunirea eforturilor și prin crearea de parteneriate, inclusiv la nivelul UE, care să răspundă nevoilor pieței muncii, sprijinind dubla tranziție verde și digitală, precum și strategiile de creștere și strategiile în materie de competențe de la nivel național, regional și local. Prin urmare, rezultatele Alianțelor pentru cooperarea sectorială în materie de competențe, și anume informațiile sectoriale privind competențele, strategiile în materie de competențe, profilurile ocupaționale, programele de formare și planificarea pe termen lung, vor reprezenta o contribuție importantă la activitatea parteneriatelor la scara largă bazate pe ecosisteme, care au aderat la Pactul privind competențele.

Alianțele pentru cooperare sectorială în materie de competențe urmăresc să abordeze lacunele în materie de competențe de pe piața muncii, care împiedică creșterea, inovarea și competitivitatea în sectoare sau domenii specifice, vizând atât intervenții pe termen scurt, cât și strategii pe termen lung. Aceste alianțe vor fi puse în aplicare în cele 14 ecosisteme industriale identificate în Noua strategie industrială pentru Europa³  (a se vedea criteriile de eligibilitate).

Parteneriatele la scară largă care au aderat la Pactul privind competențele și care acționează în cadrul unor ecosisteme se vor baza pe Planul de cooperare sectorială în materie de competențe. Prin urmare, alianțele din cadrul lotului 2 vor sprijini punerea în aplicare a angajamentelor asumate în cadrul pactului prin dezvoltarea unor strategii privind competențele sectoriale. Aceste strategii trebuie să conducă la un impact sistemic și structural care să contribuie la reducerea lipsei de personal calificat, a insuficienței mâinii de lucru calificate și a decalajelor dintre competențe și cererea pieței, precum și la asigurarea calității și a unor niveluri adecvate de competențe. Strategiile privind competențele sectoriale trebuie să includă un set clar de activități, repere și obiective bine definite, cu scopul de a asigura corelarea între cererea și oferta de competențe, pentru a sprijini punerea în aplicare globală a parteneriatelor la scara largă, bazate pe ecosisteme, în materie de competențe, constituite în temeiul pactului. Alianțele își propun să construiască bazele pentru aceste parteneriate în materie de competențe și să definească parcursul care trebuie continuat după finalizarea proiectelor.

Pe baza datelor privind necesitățile în materie de competențe în ceea ce privește profilurile ocupaționale, alianțele pentru punerea în aplicare a Planului de cooperare sectorială în materie de competențe sprijină proiectarea și furnizarea de conținut transnațional în domeniul educației și formării, precum și de metodologii de predare și formare, pentru adoptarea rapidă la nivel regional și local și pentru noile ocupații care apar. În acest sens, alianțele ar trebui să își fundamenteze propunerile pe activitățile centrelor de excelență profesională existente⁴ , ale regiunilor care pun în aplicare strategii de specializare inteligentă⁵ , ale parteneriatelor europene între clustere⁶  și ale comunităților de cunoaștere și inovare (CCI) ale Institutului European de Tehnologie (EIT)⁷  care sunt active în același ecosistem industrial.

Propunerile trebuie să includă elaborarea de programe de formare profesională continuă pentru a răspunde nevoilor urgente în materie de competențe ale persoanelor în vârstă de muncă. Propunerile trebuie să includă și dezvoltarea profilurilor ocupaționale emergente și a calificărilor aferente, care trebuie să acopere nivelul superior și cel postliceal ale EFP (nivelurile 3-5 din CEC), precum și nivelurile terțiare (nivelurile 6-8 din CEC). În plus, propunerile trebuie să includă elaborarea unor programe de învățământ de bază și a unor programe de educație și formare care să conducă la obținerea acestor calificări.

Fiecare proiect trebuie să includă printre partenerii săi atât organizații de educație și formare profesională (EFP) și de învățământ superior, cât și actori de pe piața muncii. În mod ideal, proiectele implică și organisme politice, organisme de certificare, precum și asociații sectoriale europene și reprezentanți ai industriei.

Ce criterii trebuie îndeplinite pentru a depune o cerere pentru alianțe pentru inovare?

Criterii de eligibilitate

Pentru a fi eligibile pentru un grant Erasmus+, propunerile de proiecte din cadrul lotului -1 – Alianțe pentru educație și Întreprinderi trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

Organizații participante eligibile (Cine poate depune o cerere?)

Solicitanții (beneficiarii și entitățile afiliate, dacă este cazul) trebuie să fie: 

• organizații publice sau private; 
  • instituții de învățământ superior, furnizori de EFP, rețele de furnizori de EFP, întreprinderi mici și mijlocii sau întreprinderi mari (inclusiv întreprinderi sociale), institute de cercetare, organizații neguvernamentale, organisme publice la nivel local, regional sau național, organizații active în domeniile educației, formării și tineretului, intermediari care reprezintă organizații sau întreprinderi din domeniile educației, formării sau tineretului, organisme de acreditare, certificare, recunoaștere sau calificare, camere de comerț, de industrie sau de muncă, camere de meserii, parteneri sociali europeni sau naționali, spitale sau alte instituții de îngrijire, inclusiv de îngrijire pe termen lung, autorități responsabile cu educația, formarea sau ocuparea forței de muncă la nivel regional sau național, servicii de ocupare a forței de muncă, birouri naționale de statistică, agenții de dezvoltare economică, asociații sectoriale sau profesionale, consilii ale competențelor sectoriale, organisme care oferă servicii de orientare, consiliere și informare profesională și servicii de ocupare a forței de muncă; 
• stabiliți într-un stat membru al UE sau într-o țară terță asociată la program

Pot participa, de asemenea, organizații din țări terțe care nu sunt asociate la program în calitate de beneficiari, de entități afiliate sau de parteneri asociați, însă nu în calitate de coordonatori, dacă participarea acestora aduce o valoare adăugată esențială proiectului.

Excepție: organizațiile din Belarus (regiunea 2) și din Federația Rusă (regiunea 4) nu sunt eligibile pentru participarea la această acțiune. 

Instituțiile de învățământ superior stabilite într-un stat membru al UE sau într-o țară terță asociată la program trebuie să dețină o Cartă Universitară Erasmus (ECHE) valabilă. Instituțiile de învățământ superior participante din țările terțe care nu sunt asociate la program nu au nevoie de o Cartă Universitară Erasmus.

Componența consorțiului (Numărul și profilul organizațiilor participante)

Alianțele pentru educație și întreprinderi trebuie să cuprindă cel puțin 4 state membre ale UE sau țări terțe asociate la program, implicând minimum 8 solicitanți (care trebuie să fie beneficiari, nu entități afiliate). Consorțiul trebuie să includă cel puțin 3 actori de pe piața muncii (întreprinderi sau societăți comerciale sau organizații intermediare reprezentative, precum camere, sindicate sau organisme profesionale) și cel puțin 3 furnizori de educație și formare (instituții de educație și formare profesională și instituții de învățământ superior), în calitate de solicitanți (care trebuie să fie beneficiari, nu entități afiliate). Fiecare propunere ar trebui să includă cel puțin o instituție de învățământ superior și un furnizor de EFP implicați în calitate de solicitanți (care trebuie să fie beneficiari, nu entități afiliate).

Entitățile afiliate și partenerii asociați nu sunt luați în considerare în cadrul criteriilor minime de eligibilitate pentru componența consorțiului și nu pot avea calitatea de coordonator.

Durata proiectului

În mod normal, proiectele ar trebui să aibă o durată de 24 sau de 36 de luni (sunt posibile prelungiri, dacă acestea justificate în mod corespunzător și introduse printr-un amendament).

Durata trebuie să fie aleasă în etapa de depunere a cererii, în funcție de obiectivul proiectului și de tipul de activități planificate în timp.

Unde se depune cererea?

La Agenția Executivă Europeană pentru Educație și Cultură (EACEA) prin intermediul Portalului pentru oportunități de finanțare și licitații (FTOP).

Numărul de identificare al cererii de propuneri – lotul 1: ERASMUS-EDU-2024-PI-ALL-INNO-EDU-ENTERP

Când se depune cererea?

Solicitanții trebuie să depună cererea de grant până la 7 martie, ora 17:00:00 (ora Bruxelles-ului).

Organizațiile solicitante vor fi evaluate în funcție de criteriile de excludere și de selecție relevante. Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați partea C din prezentul ghid.

Pentru a fi eligibile pentru un grant Erasmus+, propunerile de proiecte din cadrul Lotului -2 - Alianțe Pentru (Punerea în Aplicare a Planului de) Cooperare Sectorială în materie de Competențe trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

Organizații participante eligibile (Cine poate depune o cerere?)

Solicitanții (beneficiarii și entitățile afiliate, dacă este cazul) trebuie să fie:

• membri înregistrați ai Pactului privind competențele⁸
• organizații publice sau private stabilite legal într-un stat membru al UE sau într-o țară terță asociată la program, cum ar fi:
  • instituții de învățământ superior;
  • furnizori de educație și formare profesională;
  • rețele de furnizori de educație și formare profesională;
  • întreprinderi mici și mijlocii sau mari (inclusiv întreprinderi sociale);
  • institute de cercetare;
  • organizațiile neguvernamentale;
  • organisme publice de nivel local, regional sau național;
  • organizații active în domeniile educației, formării și tineretului;
  • intermediari care reprezintă organizații din domeniile educației, formării sau tineretului ori întreprinderi;
  • organisme de acreditare, certificare, recunoaștere sau calificare;
  • camere de comerț, de industrie sau de muncă, camere de meserii;
  • parteneri sociali europeni sau naționali;
  • spitale sau alte instituții de îngrijire, inclusiv de îngrijire pe termen lung;
  • autorități responsabile cu educația, formarea sau ocuparea forței de muncă la nivel regional sau național;
  • servicii de ocupare a forței de muncă;
  • birouri naționale de statistică;
  • agenții de dezvoltare economică;
  • asociații sectoriale sau profesionale;
  • consilii ale competențelor sectoriale;
  • organisme care oferă servicii de orientare, consiliere și informare profesională și servicii de ocupare a forței de muncă;

Pot participa, de asemenea, organizații din țări terțe care nu sunt asociate la program în calitate de beneficiari, de entități afiliate sau de parteneri asociați, însă nu în calitate de coordonatori, dacă participarea acestora aduce o valoare adăugată esențială proiectului.

Excepție: organizațiile din Belarus (regiunea 2) și din Federația Rusă (regiunea 4) nu sunt eligibile pentru participarea la această acțiune. 

Instituțiile de învățământ superior stabilite într-un stat membru al UE sau într-o țară terță asociată la program trebuie să dețină o Cartă Universitară Erasmus (ECHE) valabilă. Instituțiile de învățământ superior participante din țările terțe care nu sunt asociate la program nu au nevoie de o Cartă Universitară Erasmus.

Componența consorțiului (Numărul și profilul organizațiilor participante)

Alianțele pentru (punerea în aplicare a Planului de) cooperare sectorială în materie de competențe trebuie să cuprindă cel puțin 8 state membre ale UE sau țări terțe asociate la program și să implice cel puțin 12 solicitanți (care trebuie să fie beneficiari, nu entități afiliate). Consorțiul trebuie să includă cel puțin 5 actori de pe piața muncii (întreprinderi sau societăți comerciale sau organizații intermediare reprezentative, precum camere, sindicate sau organisme profesionale) și cel puțin 5 furnizori de educație și formare (instituții de educație și formare profesională și instituții de învățământ superior), în calitate de solicitanți (care trebuie să fie beneficiari, nu entități afiliate). Fiecare propunere ar trebui să includă cel puțin o instituție de învățământ superior și un furnizor de EFP implicați în calitate de solicitanți (care trebuie să fie beneficiari, nu entități afiliate).

Entitățile afiliate și partenerii asociați nu sunt luați în considerare în cadrul criteriilor minime de eligibilitate pentru componența consorțiului și nu pot avea calitatea de coordonator.

Sectoare sau domenii

Cele 14 ecosisteme industriale, astfel cum sunt identificate în Raportul anual pe 2021 privind piața unică⁹ :

1. Mobilitate–Transport–Industria autovehiculelor:
   Producția de autovehicule, nave, trenuri și accesorii; repararea și întreținerea acestora; transport de marfă etc.

2. Materiale textile:
   Producția de materiale textile, îmbrăcăminte, încălțăminte, piele și bijuterii etc.

3. Energie din surse regenerabile:
   Motoare și turbine electrice; producția de energie electrică; producția și distribuția gazelor etc.

4. Aparatură electronică:
   Producția de aparatură electronică etc.

5. Comerț cu amănuntul:
   Vânzarea cu amănuntul; comerțul cu ridicata conectat la consumatori etc.

6. Construcții:
   Construcția de proprietăți rezidențiale și nerezidențiale; construcția de drumuri și căi ferate; construirea de utilități și lucrări de geniu civil; activități asociate etc.

7. Industria aerospațială și de apărare:
   Producția de aeronave; industria și serviciile spațiale; produse și tehnologii de apărare etc.

8. Industrii mari consumatoare de energie cu emisii scăzute de dioxid de carbon:
   Extracția combustibililor fosili; rafinarea; fabricarea de produse cu impact semnificativ asupra mediului: materiale plastice, produse chimice, îngrășăminte, fier și oțel, produse forestiere, ciment, cauciuc, metale neferoase etc.

9. Turismul:
   Transportul de călători și călătoriile; hoteluri, cazare pe termen scurt; restaurante și servicii de alimentație publică; evenimente, parcuri tematice etc.

10. Sectorul agroalimentar:
    Producția vegetală și animalieră; prelucrarea alimentelor; activități veterinare etc.

11. Industrii creative și culturale:
    Ziare, cărți și publicații periodice; filme, materiale video și materiale de televiziune; emisiuni de radio și muzică etc.

12. Sectorul digital:
    Telecomunicații; software și programare; portaluri web; fabricarea de computere și de echipamente etc.

13. Economia de proximitate și economia socială:
    Întreprinderi sociale, asociații și cooperative care vizează crearea unui impact social etc.
14. Sănătate:
    1. Produse și echipamente farmaceutice; spitale, centre de îngrijire, de îngrijire rezidențială etc.
       Alianțele trebuie să aleagă pentru propunerea lor ecosistemul industrial unic pe care îl va aborda proiectulor¹⁰ .
       
       O propunere poate viza un ecosistem care nu este acoperit de un proiect aflat în derulare în cadrul unei alianțe sau un ecosistem acoperit deja de un proiect aflat în derulare în cadrul unei alianțe. În acest din urmă caz, propunerea trebuie să abordeze domenii și subiecte care sunt în mod clar diferite de cele abordate de proiectul (proiectele) aflate în derulare în cadrul alianței¹¹ .

Durata proiectului

În mod normal, proiectele ar trebui să aibă o durată de 48 de luni [sunt posibile prelungiri, dacă acestea sunt justificate în mod corespunzător și introduse printr-un amendament la acordul de grant (AG)].

Unde se depune cererea?

La Agenția Executivă Europeană pentru Educație și Cultură (EACEA) prin intermediul Portalului pentru oportunități de finanțare și licitații (FTOP).

Numărul de identificare al cererii de propuneri – lotul 2: ERASMUS-EDU-2024-PI-ALL-INNO-BLUEPRINT

Când se depune cererea?

Solicitanții trebuie să depună cererea de grant până la 7 martie, ora 17:00:00 (ora Bruxelles-ului).

Organizațiile solicitante vor fi evaluate în funcție de criteriile de excludere și de selecție relevante. Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați partea C din prezentul ghid.

Crearea unui proiect

Fiecare alianță va pune în aplicare un set coerent, cuprinzător și variat de activități interconectate pentru a susține inovarea în învățământul superior, în educația și formarea profesională, în întreprinderi (inclusiv întreprinderile mari, întreprinderile mici și mijlocii și întreprinderile sociale) și în mediul socioeconomic mai larg.

Lotul 1: Alianțe pentru educație și Întreprinderi

Fiecare alianță pentru educație și întreprinderi ar trebui să includă cel puțin una dintre următoarele activități (listă neexhaustivă):

Stimularea inovării

• Dezvoltarea și punerea în aplicare în comun de noi metode de predare și de învățare (cum ar fi noi programe de învățământ multidisciplinare, predarea și învățarea centrate pe cursant și bazate pe probleme reale, utilizarea tehnologiilor inovatoare, utilizarea mai frecventă a microcertificatelor);
• Elaborarea și testarea unor programe și activități de educație continuă împreună cu întreprinderile și în cadrul acestora;
• Elaborarea de programe de educație și formare care să sprijine dezvoltarea competențelor necesare în domeniile tehnologiei profunde;
• Înființarea de incubatoare în cadrul instituțiilor de educație și de formare din întreaga Europă, în strânsă cooperare cu sectorul antreprenorial, pentru a ajuta studenții antreprenori să își transpună ideile în afaceri. Acest lucru s-ar putea realiza, de exemplu, prin oferirea unei game largi de servicii, începând cu servicii de formare în materie de competențe, finanțe, afaceri și management, dar și prin oferirea de spații de birouri și prin facilitarea finanțării cu capital de risc.
• Dezvoltarea și testarea unor soluții pentru a răspunde unor exigențe sociale urgente, care nu sunt abordate de piață și sunt direcționate către grupurile vulnerabile din societate; abordarea provocărilor societale sau a celor legate de schimbările de atitudine și valori, de strategii și politici, de structuri și procese organizaționale, de sisteme și servicii de livrare;
• Dezvoltarea de soluții pentru problemele dificile, pentru inovarea în materie de produse și de procese (colaborare între studenți, profesori și practicieni).

Dezvoltarea spiritului de inițiativă și a mentalităților, competențelor și aptitudinilor antreprenoriale

• Dezvoltarea unor noi metode de predare și a unor noi instrumente de învățare, care să includă dobândirea și aplicarea competențelor transversale în cadrul programelor de învățământ superior și de EFP elaborate în cooperare cu întreprinderile și care au drept scop consolidarea capacităților de inserție profesională, a creativității și a unor noi parcursuri profesionale;
• Introducerea, ori de câte ori este oportun, a spiritului de inițiativă și a spiritului antreprenorial într-o anumită disciplină, într-un anumit program de studii, curs etc., pentru a le oferi elevilor/studenților, cercetătorilor, personalului și pedagogilor competențele, aptitudinile și motivația necesare pentru a dezvolta spiritul de inițiativă și mentalitatea antreprenorială și pentru a putea să facă față diferitelor provocări din viața lor educațională, profesională și privată;
• Crearea de noi oportunități de învățare prin experiențe practice și prin punerea în practică a spiritului de inițiativă și a competențelor și aptitudinilor antreprenoriale, ceea ce poate implica și/sau conduce la lansarea de noi servicii, produse și prototipuri, precum și la crearea de întreprinderi noi (start-ups) și de întreprinderi noi desprinse din altele mai mari (spin-offs);
• Introducerea mai multor „abordări centrate pe student” care să le permită studenților să își adapteze propriile parcursuri educaționale.

Stimularea fluxului și a schimbului de cunoștințe între învățământul superior, EFP, întreprinderi și cercetare

• Crearea unor sisteme de învățământ superior și de educație și formare profesională, precum și a unor întreprinderi conectate și favorabile incluziunii, prin încredere reciprocă, recunoaștere și certificare transfrontalieră, parcursuri flexibile între EFP și învățământul superior, care promovează educația și formarea profesională la niveluri CEC superioare și încurajează mobilitatea pentru cursanți și lucrători;
• Ucenicii și activități legate de domeniul de studiu, desfășurate în întreprinderi, care să fie pe deplin integrate în programa de învățământ, recunoscute și creditate; structuri pentru a încerca și a testa măsuri inovatoare; schimburi de studenți, de cercetători, de personal didactic și de personal din întreprinderi pentru o perioadă limitată; oferirea de stimulente pentru implicarea personalului întreprinderilor în activități de predare și de cercetare; analiza datelor de cercetare. Dacă este cazul, proiectele ar putea fi conectate la Alianța europeană pentru ucenicii¹² .

Identificarea nevoilor pieței în materie de reziliență și a profesiilor emergente

• Identificarea nevoilor pieței și a profesiilor emergente (partea de cerere), îmbunătățirea capacității de reacție a sistemelor, la toate nivelurile, la nevoile pieței muncii (partea de ofertă); adaptarea ofertei de învățământ superior și de educație și formare profesională la nevoile în materie de competențe prin proiectarea și furnizarea de programe de învățământ transnaționale la nivel sectorial care să integreze învățarea la locul de muncă;
• Identificarea competențelor necesare în domeniul public pentru soluționarea provocărilor societale (de exemplu, schimbările climatice, sănătatea, competențele în domeniul tehnologiei profunde) și încurajarea rezilienței la nivel societal și comunitar, inclusiv prin cooperarea instituțiilor de învățământ superior și a furnizorilor de educație și formare profesională cu autoritățile naționale, regionale și locale, precum și cu sectorul privat, pentru a contribui la proiectarea și la punerea în aplicare a strategiilor de specializare inteligentă în regiuni;
• Oferirea de sprijin pentru depășirea decalajului dintre competențe și cererea pieței în ceea ce privește atât reziliența, cât și nevoile pieței.

Lotul 2: Alianțe Pentru (Punerea în Aplicare a Planului De) Cooperare Sectorială în Materie de Competențe

Ar trebui puse în aplicare următoarele activități:

Dezvoltarea unei abordări strategice privind cooperarea sectorială în materie de competențe

• Instituirea unei cooperări durabile în domeniul dezvoltării competențelor între principalele părți interesate din industrie, inclusiv partenerii sociali, furnizorii de educație și formare și autoritățile publice (la nivel național și regional). Proiectul va viza, de asemenea, consolidarea cooperării între întreprinderile mari și microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) de-a lungul întregului lanț valoric, într-un anumit ecosistem industrial;
• Colectarea continuă de informații privind competențele: furnizarea de probe calitative și de date cantitative relevante la nivelul UE și la nivel de țară și/sau la nivel regional într-un format de date deschise conectate; elaborarea unei metodologii comune pentru anticiparea nevoilor viitoare în materie de competențe, precum și monitorizarea (anuală) a progreselor și a evoluției cererii și ofertei în materie de competențe pe baza unor scenarii prospective credibile, pe baza Panoramei competențelor în UE și, după caz, pe baza activității OCDE, a Forumului Economic Mondial și a alianțelor existente în materie de competențe sectoriale;
• Cartografierea sprijinului existent pentru perfecționare și recalificare disponibil în sector/ecosistem (furnizat de industrie, de părțile interesate din sectorul public și privat) și identificarea acțiunilor care ar putea fi extinse pentru a sprijini întreprinderile în cadrul lanțurilor valorice;
• Pe baza informațiilor privind competențele, elaborarea unei strategii privind competențele pentru ecosistemul industrial, care să includă priorități pentru acțiuni de sprijinire a obiectivelor de recalificare și perfecționare a forței de muncă din ecosistemul industrial și a persoanelor care s-ar putea alătura sectorului (de exemplu, persoanele inactive din punct de vedere economic). Strategia trebuie să detalieze modul în care tendințele majore, cum ar fi evoluțiile globale, societale și tehnologice din ecosistemul industrial, pot afecta necesitățile în materie de competențe și de locuri de muncă. De asemenea, strategia ar trebui să prezinte calendarul preconizat și să acorde o atenție deosebită impactului tehnologiilor digitale și al tehnologiilor profunde. Ea trebuie să identifice și să definească profilurile ocupaționale și competențele conexe care ar putea apărea în sectorul respectiv (și anume, cele care vor fi complet noi). De asemenea, trebuie să identifice principalii actori industriali și părțile interesate care ar trebui să fie implicate în punerea în aplicare a strategiei. Această strategie trebuie să fie unul dintre primele rezultate-cheie ale proiectului, indicând un set clar de activități, de obiective de etapă și de rezultate bine definite și stabilind acțiuni prioritare concrete, care să propună modalități de corelare a cererii și ofertei viitoare de competențe cu respectivele ocupații emergente. Strategia trebuie utilizată ca bază pentru constituirea parteneriatului în temeiul Pactului privind competențele;
• Dacă este cazul, asigurarea disponibilității rezultatelor proiectului într-un format de date deschise, astfel încât să poată fi incluse în informațiile privind competențele ale Cedefop și în clasificarea europeană a aptitudinilor, competențelor, calificărilor și ocupațiilor (ESCO);
• Furnizarea de probe calitative și de date cantitative relevante la nivelul UE și la nivel de țară și/sau la nivel regional într-un format de date deschise conectate.

Elaborarea de programe de învățământ și de formare „de bază” europene agreate la nivel de sector

În primul an de activitate (răspuns reactiv)

În paralel cu acțiunile de mai sus, toate proiectele trebuie să abordeze prompt nevoile urgente în materie de competențe pentru ocupațiile dintr-un anumit ecosistem industrial, apărute ca urmare a pandemiei de COVID-19 și a dublei tranziții verzi și digitale (trebuie furnizate dovezi în propunere):

• Utilizarea profilurilor ocupaționale din clasificarea ESCO și a cadrelor de competență existente¹³ , dacă sunt disponibile;
• Conceperea de programe de formare profesională continuă pentru perfecționarea și recalificarea forței de muncă prin programe inovatoare de învățare mixtă și de învățare la locul de muncă;
• Asigurarea bunei calități a conținutului și a ofertei de programe noi de formare, prin aplicarea unor metode de asigurare a calității în conformitate cu EQAVET și ESG (Standardele și orientările europene pentru asigurarea calității în învățământul superior);
• Asigurarea adoptării și utilizării rapide a programelor de formare prin stabilirea de contacte cu principalii actori ai lanțurilor valorice din ecosistemul industrial, cu centrele de excelență profesională¹⁴ , cu regiunile care pun în aplicare strategii de specializare inteligentă¹⁵ , cu parteneriatele europene între clustere¹⁶  și cu comunitățile de cunoaștere și inovare (CCI) ale Institutului European de Tehnologie (EIT)¹⁷  care sunt active în același ecosistem industrial.

Pe parcursul proiectului (răspuns proactiv)

Ulterior, proiectele trebuie să elaboreze profiluri ocupaționale și conținuturi de formare pentru profilurile ocupaționale aflate în schimbare sau emergente:

• Pe baza nevoilor în materie de competențe identificate pentru profilurile ocupaționale emergente din ecosistemul industrial, conceperea unor noi programe de învățământ modulare în domeniul educației și formării profesionale și a calificărilor aferente pentru educația și formarea inițială (programe complete de învățământ pentru integrare în sistemele naționale de educație și formare) și a unor programe de formare profesională continuă pentru perfecționarea sau recalificarea persoanelor în vârstă de muncă (module care să abordeze nevoile emergente în materie de competențe);
• Aceste programe de învățământ și de formare sunt alcătuite din unități de rezultate ale învățării, în conformitate cu Cadrul european al calificărilor (CEC)/cadrele naționale ale calificărilor (CNC) și pe baza datelor ESCO; programele de învățământ ar trebui să ofere competențe specifice locului de muncă, precum și competențe-cheie¹⁸ , care să includă în special competențe transversale și discipline STIAM¹⁹ ;
• Integrarea perioadelor de învățare la locul de muncă în noul conținut al formării, inclusiv a oportunităților de a aplica cunoștințele în situații practice „reale” la locul de muncă, și încorporarea experienței de învățare transnaționale ori de câte ori este posibil;
• Aplicarea gestionării calității la noul conținut de formare, fie pe baza principiilor de asigurare a calității ale EQAVET și ESG, fie prin utilizarea sistemelor existente de asigurare a calității, care trebuie să fie însă în conformitate cu EQAVET și ESG;
• Promovarea calificărilor sectoriale relevante, inclusiv a programelor comune transnaționale (care includ profiluri de bază profesionale europene²⁰ ) acordate de mai mulți furnizori de educație și formare, facilitând astfel certificarea transfrontalieră și crearea unui climat de încredere reciprocă, contribuind la creșterea mobilității cursanților și a mobilității profesionale în acest sector.

Elaborarea programelor de învățământ și a programelor de formare „de bază”

• Dezvoltarea unor metodologii de implementare a programelor de învățământ și a programelor de formare care să fie adaptate la diverse grupuri-țintă, utilizând abordări inovatoare de predare și învățare, inclusiv furnizarea de învățare la locul de muncă, utilizarea TIC (de exemplu, învățare mixtă, simulatoare, realitate augmentată etc.), soluții de mobilitate virtuală/mixtă pentru cursanți și personal, precum și resurse educaționale deschise (de exemplu, învățarea bazată pe IA, MOOC²¹ );
• Dezvoltarea unor acțiuni de facilitare a transferului de cunoștințe profesionale între generații;
• Descrierea modalităților în care metodologiile și procedurile de evaluare pot acoperi toate formele de învățare, inclusiv învățarea la locul de muncă, și pot facilita validarea competențelor și a aptitudinilor dobândite înainte de formare;
• Pe baza contactelor consacrate și a noilor contacte stabilite cu privire la cererea de competențe în etapa de colectare de informații privind competențele, stabilirea de contacte cu furnizorii de oportunități de angajare, cum ar fi angajatorii din sectorul privat și din sectorul public și serviciile de ocupare a forței de muncă, în vederea unei eventuale corelări cu absolvenții programelor de formare;
• Identificarea măsurilor adecvate pentru monitorizarea cursanților după finalizarea cursurilor de formare, cu scopul de a furniza „circuite de feedback”²² . Aceste sisteme de monitorizare și feedback se pot baza pe informații provenite de la companii, cursanți/angajați, precum și din resurse informaționale publice și de la părțile interesate de piața muncii;
• Propunerea de măsuri adecvate pentru recunoașterea oficială a programelor de studii profesionale și a calificărilor profesionale noi sau adaptate din educația și formarea profesională și din învățământul superior în țările în care sunt situați partenerii și în ecosistemul industrial vizat.

Elaborarea unui plan de acțiune pe termen lung pentru implementarea progresivă a rezultatelor proiectului după finalizarea acestuia

• Acest plan se bazează pe parteneriate susținute între furnizorii de educație și formare, principalele părți interesate din industrie și autoritățile publice (regionale sau naționale) de la nivelul corespunzător, pentru a facilita/consolida parteneriatele multilaterale în materie de competențe constituite în temeiul Pactului privind competențele, în scopul recalificării și al perfecționării forței de muncă. Planul de acțiune trebuie să includă identificarea structurilor de guvernanță adecvate, precum și planuri de scalabilitate și de sustenabilitate financiară;
• Planul de acțiune trebuie să asigure vizibilitatea adecvată și diseminarea la scară largă a rezultatelor, inclusiv la nivel politic național/regional și al UE, și include detalii cu privire la modul de punere în aplicare la nivel național și/sau regional cu autoritățile publice relevante;
• Planul de acțiune prevede modul în care rezultatele proiectului, în special informațiile privind competențele, strategia și programele de formare, vor fi actualizate după încheierea perioadei de 4 ani a proiectului, inclusiv prin prevederea viitoarelor sale surse de finanțare;
• Planul indică modul în care oportunitățile de finanțare ale UE [de exemplu Mecanismul de redresare și reziliență, cadrul financiar multianual (CFM) al UE pentru perioada 2021-2027, inclusiv fondurile structurale europene, InvestEU, Erasmus+], precum și investițiile private și finanțarea națională/regională pot sprijini strategiile în materie de competențe. În acest scop, trebuie să se țină seama de strategiile de specializare inteligentă, de parteneriatele europene între clustere, de rețelele centrelor de excelență profesională și de comunitățile de inovare ale EIT.

În Cadrul Ambelor Loturi - lotul 1: Alianțe Pentru Educație și întreprinderi și Lotul 2: Alianțe pentru (Punerea în Aplicare a Planului de) Cooperare Sectorială în materie de Competențe

Alianțele pentru inovare trebuie să aplice instrumentele și mecanismele de la nivelul UE, cum ar fi CEC, ESCO, Europass (inclusiv acreditările digitale europene pentru învățare), EQAVET și ESG, ori de câte ori acestea sunt relevante. În cazul în care propunerile prevăd, de exemplu, crearea de comunități de practică sau crearea de site-uri web pentru colaborare, acestea, dacă este cazul, ar trebui să se bazeze pe platformele online existente și să utilizeze aceste platforme, cum ar fi Platforma europeană pentru educația școlară, EPALE sau Comunitatea EPALE pentru practicienii din domeniul EFP²³ .

Pentru a încerca și testa noile programe de învățământ sau noile metode de formare și de învățare, Alianțele pentru inovare pot organiza activități de mobilitate în scopul învățării pentru studenți, cadre didactice, cercetători și personal, în măsura în care acestea sprijină/completează activitățile principale ale parteneriatului și aduc valoare adăugată în realizarea obiectivelor proiectului.

Impactul preconizat

Alianțele pentru inovare vor fi ancorate în cooperarea strategică și durabilă dintre educația și formarea profesională, învățământul superior și întreprinderi, care lucrează împreună pentru a îmbunătăți capacitatea de inovare a Europei. Acestea vor consolida considerabil sinergiile dintre ambele domenii educaționale pentru promovarea inovării, a noilor competențe, a spiritului de inițiativă și a mentalităților antreprenoriale. Se preconizează că aceste alianțe între învățământul superior, EFP și întreprinderi vor contribui la dezvoltarea ecosistemelor regionale și vor oferi în mod direct o contribuție valoroasă la economie, integrând învățarea la locul de muncă. Universitățile dețin cunoștințe și date provenite din cercetare care le permit să furnizeze în mod direct informații întreprinderilor mici și mijlocii pentru a stimula economiile locale, iar furnizorii de EFP oferă competențele necesare întreprinderilor și sunt capabili să stimuleze creșterea economică locală.

La o scară mai mare, se preconizează că Alianțele pentru inovare vor viza provocările societale și economice, atât în domeniul educației, cât și în cel al ocupării forței de muncă, și vor lua în considerare domenii-cheie, precum provocările în materie de inovare, oferta de competențe, schimbările climatice, economia verde, demografia, digitalizarea și inteligența artificială. Se pot obține beneficii și din cooperarea cu întreprinderile mari. Alianțele pentru inovare se vor concentra asupra nevoilor cetățenilor și vor accelera modernizarea învățământului superior și a educației și formării profesionale.

Pactul privind competențele va stabili un cadru nu numai pentru punerea în aplicare a celorlalte acțiuni din cadrul Agendei actualizată pentru competențe, ci și pentru diseminarea și exploatarea rezultatelor proiectelor din cadrul Alianțelor pentru inovare. În special, rezultatele Alianțelor pentru punerea în aplicare a Planului de cooperare sectorială în materie de competențe vor fi utilizate ca bază pentru parteneriatele sectoriale la scară largă constituite în temeiul Pactului privind competențele.

În plus, alianțele vor contribui la punerea în aplicare a Comunicării UE privind noua agendă pentru învățământul superior²⁴  și la crearea unui spațiu european al educației²⁵ . Ele vor contribui, de asemenea, la punerea în aplicare a Agendei europene pentru inovare, a Strategiei industriale și a Strategiei pentru IMM-uri ale UE (2021).

De asemenea, Alianțele pentru inovare vor lua în considerare, ca parametri generali ai acțiunii, obiectivele de dezvoltare durabilă ale Agendei 2030²⁶  și Declarația de la Paris privind schimbările climatice²⁷ , ajutând astfel Comisia Europeană să pună în aplicare noul său Pact verde european²⁸  și Planul de redresare pentru  Europa²⁹ . Alianțele vor contribui, de asemenea, cu idei la inițiativa „Noul Bauhaus european”³⁰ , care își propune să conceapă noi modalități durabile de viață pentru a îndeplini obiectivele Pactului verde european.

Obiectivul Alianțelor pentru inovare este de a avea un impact pe termen scurt și lung asupra gamei mai largi de părți interesate implicate, la nivel individual, organizațional și sistemic. Se preconizează că impactul va depăși durata proiectului și organizațiile implicate în parteneriate. Se preconizează că parteneriatul și activitățile vor persista. De aceea, rezultatele/activitățile nu pot fi de sine-stătătoare, ci trebuie să fie asociate cu sau integrate în angajamente, scheme, proiecte, platforme, activități existente etc.

Criterii de atribuire

Următoarele criterii de atribuire se aplică pentru Lotul -1 – Alianțe pentru educație și Întreprinderi:

Relevanța proiectului (punctaj maxim 25 de puncte)

Context și obiective generale 

• Legătura cu politica și inițiativele UE: propunerea ia în considerare și contribuie la atingerea obiectivelor europene din domeniile EFP, învățământului superior și inovării; propunerea ia în considerare și contribuie la asigurarea vizibilității instrumentelor și inițiativelor UE existente pentru dezvoltarea competențelor și a talentelor;
• Scop: propunerea este relevantă pentru obiectivele și activitățile acțiunii;

Valorile UE:

Propunerea este relevantă pentru respectarea și promovarea valorilor comune ale UE, cum ar fi respectarea demnității umane, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și respectarea drepturilor omului, precum și combaterea oricărui tip de discriminare.

Analiza nevoilor și obiective specifice

• Consecvență: obiectivele și activitățile se bazează pe o analiză cuprinzătoare, bine fundamentată și de înaltă calitate a problemelor și a nevoilor; sunt definite în mod clar, realist și abordează aspecte relevante pentru organizațiile participante și pentru acțiune;
• Competențe digitale: măsura în care propunerea integrează competențele digitale în conținutul de formare pentru unul sau mai multe profiluri ocupaționale conexe;
• Competențe verzi: măsura în care propunerea integrează în conținutul de formare competențe legate de trecerea la o economie circulară și verde, pentru unul sau mai multe profiluri ocupaționale conexe;
• Competențe în materie de reziliență: măsura în care propunerea integrează competențe legate de capacitatea de adaptare, de gestionare a schimbării și de întrajutorare la nivelul comunității.
• Competențe în domeniul tehnologiei profunde: dacă este cazul, măsura în care propunerea integrează competențe legate de domeniile tehnologiei profunde.

Complementaritatea cu alte acțiuni și inovarea - valoare adăugată europeană

• Inovare: propunerea ia în considerare metode și tehnici de ultimă generație, cum ar fi înființarea de incubatoare în cadrul instituțiilor de educație și de formare și conduce la rezultate și soluții inovatoare specifice proiectului pentru nevoile pieței, de exemplu prin contribuția la Inițiativa privind atragerea de talente în domeniul tehnologiei profunde din cadrul noii Agende europene pentru inovare;
• Valoare adăugată europeană: propunerea demonstrează în mod clar valoarea adăugată generată prin transnaționalitatea sa și prin transferabilitatea sa potențială;
• Reprezentarea educației și a formării: alianța include parteneri care îi reprezintă în mod adecvat pe furnizorii de educație și formare și demonstrează în mod clar beneficiile/relevanța atât pentru învățământul superior, cât și pentru domeniul EFP.

Calitatea elaborării și a punerii în aplicare a proiectului (punctaj maxim 30 de puncte)

Conceptul și metodologia 

• Coerență: elaborarea de ansamblu a proiectului asigură coerența între obiectivele proiectului, metodologie, activități și bugetul propus. Propunerea prezintă un set coerent și cuprinzător de activități adecvate pentru a răspunde nevoilor identificate și pentru a conduce la rezultatele preconizate, care să fie utilizate de beneficiarii finali/grupurile-țintă, conducând la rezultate intermediare și la impacturi pe termen lung;
• Structură: programul de lucru este clar și inteligibil și acoperă toate etapele proiectului (pregătire, punere în aplicare, exploatare, monitorizare, evaluare și diseminare);
• Metodologie: propunerea utilizează instrumentele și mecanismele UE legate de competențe și de ocupații, dacă sunt relevante, cum ar fi CEC, ESCO, Europass, EQAVET, ESG.

Strategia de gestionare a proiectului, de asigurare a calității, de monitorizare și de evaluare 

• Gestionare:: sunt prevăzute mecanisme de gestionare solide. Termenele, organizarea, sarcinile și responsabilitățile sunt bine definite și realiste. Propunerea alocă resurse adecvate pentru fiecare activitate;
• Planul de lucru: calitatea și eficacitatea planului de lucru, inclusiv măsura în care resursele alocate pachetelor de lucru sunt în conformitate cu obiectivele și cu rezultatele preconizate ale acestora;
• Calitatea modalităților de recunoaștere și de validare a calificărilor: în conformitate cu principiile și cu instrumentele de transparență și recunoaștere la nivel european, inclusiv pentru microcertificate.

Raportul cost-eficacitate și gestiunea financiară

• Buget: bugetul prevede resursele adecvate necesare pentru succesul proiectului, fără a fi nici supraestimat, nici subestimat;
• Controlul financiar și al calității: măsurile de control (evaluarea continuă a calității, evaluări inter pares, activități de analiză comparativă etc.) și indicatorii de calitate asigură faptul că punerea în aplicare a proiectului este de înaltă calitate și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Provocările/riscurile proiectului sunt clar identificate și acțiunile de atenuare sunt abordate în mod corespunzător. Sunt planificate procese de revizuire de către experți, ca parte integrantă a proiectului. Programul de lucru al alianței include o evaluare externă independentă a calității la mijlocul perioadei și la sfârșitul proiectului.

Calitatea parteneriatului și a modalităților de cooperare (punctaj maxim 25 de puncte)

Constituirea consorțiului

• Configurația: componența parteneriatului este în conformitate cu obiectivele acțiunii și ale proiectului; acesta reunește o combinație adecvată de organizații relevante, inclusiv din domeniul educației și formării profesionale, din învățământul superior și din întreprinderi, având profilurile și competențele necesare, experiența adecvată pentru rolul din cadrul proiectului, expertiza și sprijinul administrativ necesare pentru punerea în aplicare cu succes a proiectului; alianța include parteneri care reprezintă în mod adecvat abordarea sectorială sau transsectorială vizată;
• Angajament: contribuțiile partenerilor sunt semnificative, pertinente și complementare; repartizarea responsabilităților și a sarcinilor este clară, adecvată și demonstrează angajamentul și contribuția activă a tuturor organizațiilor participante în raport cu expertiza și cu capacitatea lor specifică;
• Implicarea țărilor terțe care nu sunt asociate la program: dacă este cazul, implicarea organizațiilor participante din țări terțe care nu sunt asociate la program conferă alianței o valoare adăugată esențială.

Gestionarea consorțiului și procesul decizional din cadrul acestuia 

• Sarcini: coordonatorul demonstrează un înalt nivel de gestionare și de coordonare a rețelelor transnaționale și dă dovadă de capacitate de conducere într-un mediu complex. Sarcinile individuale sunt alocate pe baza expertizei specifice a fiecărui partener;
• Colaborare/spirit de echipă: se propune un mecanism eficace care să asigure eficiența coordonării, a soluționării litigiilor, a procesului decizional și a comunicării dintre organizațiile participante, participanți și alte părți interesate relevante;
• Recompensă: alianța aduce valoare adăugată și beneficii clare fiecărei organizații partenere.

Impactul (punctaj maxim 20 de puncte)

Impact și ambiție 

• Exploatare: propunerea demonstrează modul în care rezultatele alianței vor fi utilizate de către parteneri și alte părți interesate. Aceasta prevede mijloace de măsurare a exploatării pe durata proiectului și ulterior;
• Impact: propunerea prezintă relevanță și implicații societale și economice. Ea asigură un impact la nivel local, național și european asupra grupurilor-țintă și asupra părților interesate relevante cu un rol semnificativ în sectorul în cauză, inclusiv în domeniul educației și formării. De asemenea, propunerea cuprinde atât măsuri, cât și obiective și indicatori pentru monitorizarea progresului (inclusiv, dacă este cazul, cu privire la numărul de persoane care au beneficiat de formare) și evaluarea impactului preconizat (pe termen scurt și lung).

Comunicare, diseminare și vizibilitate

• Diseminare: propunerea prevede un plan clar de diseminare a rezultatelor și include activități adecvate și un calendar al acestora, instrumente și canale pentru a garanta că rezultatele și beneficiile vor fi distribuite în mod eficace părților interesate și publicului neparticipant pe durata proiectului și ulterior.

Durabilitate și continuitate

• Acces deschis: dacă este relevant, propunerea descrie modul în care materialele, documentele și instrumentele mediatice produse vor fi puse la dispoziție gratuit și vor fi promovate prin intermediul licențelor deschise și nu conține limitări disproporționate;
• Durabilitate: propunerea explică modul în care va fi elaborat planul de acțiune pentru implementarea la nivel național și regional. Propunerea include măsuri adecvate și identificarea resurselor financiare (europene, naționale și private) pentru a se asigura că rezultatele și beneficiile obținute de alianță vor fi susținute și după încheierea proiectului.

Pentru a fi luate în considerare în vederea finanțării, propunerile trebuie să acumuleze cel puțin 70 de puncte, luându-se în considerare punctajul minim de admitere necesar pentru cele patru criterii de atribuire: minimum 13 puncte pentru categoria „Relevanța proiectului”; minimum 16 puncte pentru „Calitatea elaborării și punerii în aplicare a proiectului”, minimum 13 puncte pentru „Calitatea parteneriatului și a modalităților de cooperare” și minimum 11 puncte pentru „Impact”.

Propunerilor ex-aequo li se va acorda prioritate în funcție de punctajele obținute pentru criteriul de atribuire „Relevanță”. Atunci când aceste punctaje sunt egale, prioritatea se va baza pe punctajele obținute pentru criteriul „Calitatea elaborării și a punerii în aplicare a proiectului”. Atunci când aceste punctaje sunt egale, prioritatea se va baza pe punctajele obținute pentru criteriul „Impact”.

În cazul în care punctajul nu permite stabilirea ordinii de priorități, se poate recurge la alte criterii în acest sens, cum ar fi luarea în considerare a portofoliului general de proiecte și a creării de sinergii pozitive între proiecte sau a altor factori legați de obiectivele cererii de propuneri. Acești factori vor fi înregistrați în raportul comisiei.

Următoarele criterii de atribuire se aplică pentru Lotul -2 - Alianțe Pentru (punerea în Aplicare a Planului de) Cooperare Sectorială:

Relevanța proiectului (punctaj maxim 25 de puncte)

Context și obiective generale

• Legătura cu politica și inițiativele UE: propunerea ia în considerare și contribuie la atingerea obiectivelor europene din domeniul învățământului superior și al EFP, precum și politicile sectoriale ale UE relevante pentru ecosistemul industrial ales și sprijină parteneriatele la scară largă în materie de competențe constituite în temeiul Pactului privind competențele în cadrul ecosistemului său industrial. Contribuie la Agenda pentru competențe în Europa și ține cont de instrumentele UE. O propunere care abordează un ecosistem industrial în care a fost deja instituită o Alianță pentru punerea în aplicare a Planului de cooperare sectorială trebuie să precizeze în mod clar maniera în care se va baza pe proiectul anterior din cadrul Planului de cooperare sectorială; nu trebuie să existe suprapuneri în ceea ce privește domeniul de aplicare, rezultatele și activitățile. La o calitate egală, o propunere care vizează un ecosistem care nu este deloc acoperit de o alianță în curs pentru punerea în aplicare a Planului de cooperare sectorială va fi considerată mai relevantă decât o propunere care vizează un ecosistem în cazul căruia este deja în desfășurare un plan de cooperare sectorială.
• Scop: propunerea este relevantă pentru obiectivele și activitățile acțiunii; În special, propunerea include dezvoltarea unui set extrem de relevant de profiluri ocupaționale emergente și de calificări aferente, organizate în unități de rezultate ale învățării, atât la nivelurile 3-5 din CEC, cât și la nivelurile 6-8 din CEC. Propunerea include conceperea, testarea și furnizarea inițială a programelor de educație și formare aferente, concepute și realizate ca oportunități de învățare modulare, flexibile și accesibile, ținând seama de validarea competențelor dobândite anterior.

Valorile UE:

• Propunerea este relevantă pentru respectarea și promovarea valorilor comune ale UE, cum ar fi respectarea demnității umane, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și respectarea drepturilor omului, precum și combaterea oricărui tip de discriminare.

Analiza nevoilor și obiective specifice

• Consecvență: obiectivele și activitățile se bazează pe o analiză cuprinzătoare, bine fundamentată și de înaltă calitate a problemelor și a nevoilor; sunt definite în mod clar, realist și abordează aspecte relevante pentru organizațiile participante și pentru acțiune;
• Reprezentarea sectorului/domeniului: alianța include parteneri care reprezintă în mod adecvat ecosistemul industrial în cauză;
• Competențe digitale: măsura în care propunerea integrează competențele digitale în conținutul de formare pentru unul sau mai multe profiluri ocupaționale conexe;
• Competențe verzi: măsura în care propunerea integrează în conținutul de formare competențe legate de trecerea la o economie circulară și verde, pentru unul sau mai multe profiluri ocupaționale conexe;
• Competențe în materie de reziliență: măsura în care propunerea integrează competențe legate de capacitatea de adaptare, de gestionare a schimbărilor și de întrajutorare la nivelul comunității;
• Competențe în domeniul tehnologiei profunde: dacă este cazul, măsura în care propunerea integrează competențe legate de domeniile tehnologiei profunde (deep tech)³¹ .

Complementaritatea cu alte acțiuni și inovarea - valoare adăugată europeană 

• Inovare: propunerea are în vedere metode și tehnici de ultimă generație și conduce la rezultate și soluții inovatoare;
• Valoare adăugată europeană: propunerea demonstrează în mod clar valoarea adăugată generată prin caracterul său transnațional;
• Reprezentarea educației și a formării: alianța include parteneri care îi reprezintă în mod adecvat pe furnizorii de educație și formare.

Calitatea elaborării și a punerii în aplicare a proiectului (punctaj maxim 30 de puncte)

Conceptul și metodologia

• Coerență: propunerea prezintă un set coerent și cuprinzător de activități concrete și practice adecvate, care să răspundă nevoilor identificate și să conducă la obținerea rezultatelor preconizate;
• Structură: programul de lucru este clar și inteligibil și acoperă toate etapele proiectului (pregătire, punere în aplicare, exploatare, monitorizare, evaluare și diseminare);
• Metodologie: propunerea utilizează instrumentele și mecanismele UE legate de competențe și de ocupații, dacă sunt relevante, cum ar fi CEC, ESCO, Europass, EQAVET, ESG.

Gestionarea proiectului, asigurarea calității și strategia de monitorizare și evaluare

• Gestionare:: sunt prevăzute mecanisme de gestionare solide. Termenele, organizarea, sarcinile și responsabilitățile sunt bine definite și realiste. Propunerea alocă resurse adecvate pentru fiecare activitate;
• Planul de lucru: calitatea și eficacitatea planului de lucru, inclusiv măsura în care resursele alocate pachetelor de lucru sunt în conformitate cu obiectivele și cu rezultatele preconizate ale acestora;
• Calitatea modalităților de recunoaștere și de validare a calificărilor: în conformitate cu principiile și cu instrumentele de transparență și recunoaștere la nivel european.

Raportul cost-eficacitate și gestiunea financiară

• Buget: bugetul prevede resursele adecvate necesare pentru succesul proiectului, nu este nici supraestimat, nici subestimat și este proporțional cu domeniul de aplicare al propunerii; se așteaptă ca o propunere privind un ecosistem industrial în care se află deja în desfășurare o alianță pentru punerea în aplicare a Planului de cooperare sectorială să prezinte un buget care să demonstreze clar evitarea dublei finanțări, deoarece propunerea va completa și va valorifica activitatea deja realizată în cadrul alianței în curs;
• Controlul financiar și al calității: măsurile de control (evaluarea continuă a calității, evaluări inter pares efectuate de experți, activități de analiză comparativă etc.) și indicatorii de calitate asigură faptul că punerea în aplicare a proiectului este de înaltă calitate și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Provocările/riscurile proiectului sunt clar identificate și acțiunile de atenuare sunt abordate în mod corespunzător. Sunt planificate procese de revizuire de către experți, ca parte integrantă a proiectului. Programul de lucru al alianței include o evaluare externă independentă a calității la mijlocul perioadei și la sfârșitul proiectului.

Calitatea parteneriatului și a modalităților de cooperare (punctaj maxim 25 de puncte)

Constituirea consorțiului

• Configurația: parteneriatul este alcătuit din parteneri ai parteneriatelor la scară largă în materie de competențe constituite în temeiul Pactului privind competențele; el reunește o combinație adecvată de organizații relevante, inclusiv din domeniul educației și formării profesionale, din învățământul superior și din industrie, inclusiv IMM-uri, având profilurile, competențele, experiența, expertiza și sprijinul administrativ necesare pentru punerea în aplicare cu succes a proiectului. Parteneriatul propus în cerere demonstrează expertiză și reprezentativitate a parteneriatului la scară largă în materie de competențe constituit în temeiul pactului. Participarea partenerilor sociali europeni și/sau a partenerilor sociali naționali din țările incluse în alianță este foarte relevantă. Răspândirea geografică și reprezentativitatea partenerilor relevanți în statele membre ale UE și în regiunile implicate în alianță ar trebui să fie de așa natură încât alianța să aibă o capacitate ridicată de punere în aplicare în țările și regiunile vizate (de exemplu, prin participarea unei organizații sectoriale europene și/sau a unor parteneri sociali europeni);
• Angajament: contribuțiile partenerilor sunt semnificative, pertinente și complementare; repartizarea responsabilităților și a sarcinilor este clară, adecvată și demonstrează angajamentul și contribuția activă a tuturor organizațiilor participante în raport cu expertiza și cu capacitatea lor specifică;
• Implicarea țărilor terțe care nu sunt asociate la program: dacă este cazul, implicarea organizațiilor participante din țări terțe care nu sunt asociate la program conferă alianței o valoare adăugată esențială.

Gestionarea consorțiului și procesul decizional din cadrul acestuia

• Sarcini: coordonatorul demonstrează un înalt nivel de gestionare și de coordonare a rețelelor transnaționale și dă dovadă de capacitate de conducere într-un mediu complex. Sarcinile individuale sunt alocate pe baza expertizei specifice a fiecărui partener;
• Colaborare/spirit de echipă: se propune un mecanism eficient pentru a asigura o bună coordonare, luare a deciziilor și comunicare între organizațiile participante, participanți și alte părți interesate relevante;
• Recompensă: alianța aduce valoare adăugată și beneficii clare fiecărui parteneriat relevant la scară largă în materie de competențe.

Impactul (punctaj maxim 20 de puncte)

Impact și ambiție

• Exploatare: propunerea demonstrează modul în care rezultatele alianței vor fi puse în aplicare în conformitate cu obiectivele și cu angajamentele parteneriatului relevant la scară largă în materie de competențe constituit în temeiul Pactului privind competențele;
• Impact: propunerea prezintă relevanță și implicații societale și economice. Aceasta asigură un impact la nivel local, național și european asupra grupurilor-țintă și asupra părților interesate relevante cu un rol semnificativ în ecosistemul în cauză, inclusiv în domeniul educației și formării, cum ar fi cele care au aderat la Pactul privind competențele. De asemenea, propunerea cuprinde atât măsuri, cât și obiective și indicatori pentru monitorizarea progresului (inclusiv, dacă este cazul, cu privire la numărul de persoane care au beneficiat de formare) și evaluarea impactului preconizat (pe termen scurt și lung).

Comunicare, diseminare și vizibilitate

• Diseminare: propunerea prevede un plan clar de diseminare a rezultatelor și include activități adecvate și un calendar al acestora, instrumente și canale pentru a garanta că rezultatele și beneficiile vor fi distribuite în mod eficace părților interesate.

Durabilitate și continuitate

• Acces deschis: dacă este cazul, propunerea descrie modul în care materialele, documentele și instrumentele mediatice produse vor fi puse la dispoziție gratuit și vor fi promovate prin intermediul licențelor deschise și într-un format care oferă acces la date prin intermediul unui link și nu conține limitări disproporționate;
• Durabilitate: propunerea explică modul în care va fi elaborat planul de acțiune pentru implementarea la nivel național și regional. Propunerea include măsuri adecvate și identificarea resurselor financiare (europene, naționale și private) pentru a se asigura că rezultatele și beneficiile obținute de alianță vor fi susținute și după finalizarea proiectului.

Pentru a fi luate în considerare în vederea finanțării, propunerile trebuie să acumuleze cel puțin 70 de puncte, luându-se în considerare punctajul minim de admitere necesar pentru cele patru criterii de atribuire: minimum 13 puncte pentru categoria „Relevanța proiectului”; minimum 16 puncte pentru „Calitatea elaborării și punerii în aplicare a proiectului”, minimum 13 puncte pentru „Calitatea parteneriatului și a modalităților de cooperare” și minimum 11 puncte pentru „Impact”.

Propunerilor ex-aequo li se va acorda prioritate în funcție de punctajele obținute pentru criteriul de atribuire „Relevanță”. Atunci când aceste punctaje sunt egale, prioritatea se va baza pe punctajele obținute pentru criteriul „Calitatea elaborării și a punerii în aplicare a proiectului”. Atunci când aceste punctaje sunt egale, prioritatea se va baza pe punctajele obținute pentru criteriul „Impact”.

În cazul în care punctajul nu permite stabilirea ordinii de priorități, se poate recurge la alte criterii în acest sens, cum ar fi luarea în considerare a portofoliului general de proiecte și a creării de sinergii pozitive între proiecte sau a altor factori legați de obiectivele cererii de propuneri. Acești factori vor fi înregistrați în raportul comisiei.

Care sunt regulile de finanțare?

Această acțiune urmează un model de finanțare pe bază de sumă forfetară. Valoarea contribuției forfetare unice va fi stabilită pentru fiecare grant pe baza bugetului estimat al acțiunii propuse de solicitant. Suma va fi stabilită de autoritatea care acordă grantul pe baza bugetului estimat al proiectului, a rezultatului evaluării și a unei rate de finanțare de 80 %.

Valoarea maximă a grantului UE per proiect este după cum urmează:

• Lotul -1 - Alianțe pentru educație și întreprinderi
  • 1 milion EUR (proiect cu durata de 2 ani)
  • 1,5 milioane EUR (proiect cu durata de 3 ani)
• Lotul -2 - Alianțe pentru (punerea în aplicare a Planului de) cooperare sectorială în materie de competențe:
  • 4 milioane EUR (proiect cu durata de 4 ani)

Nu este permis să se acorde sprijin financiar terților sub formă de granturi sau premii.

Costurile cu voluntarii sunt permise. Acestea reprezintă costuri unitare, astfel cum sunt definite în Decizia Comisiei privind costurile unitare pentru voluntari³² . Sunt permise costuri unitare pentru IMM-uri în cazul proprietarilor de IMM-uri fără salariu. Acestea ar trebui să fie sub formă de costuri unitare, astfel cum sunt definite în Decizia Comisiei privind costurile unitare pentru proprietarii de IMM-uri³³ .

Cum se stabilește suma forfetară pentru proiect?

Solicitanții trebuie să completeze un tabel detaliat cu bugetul, în conformitate cu formularul de cerere, ținând seama de următoarele elemente:

1. bugetul trebuie să fie detaliat, după caz, de beneficiar (beneficiari) și să fie organizat în pachete de lucru coerente (de exemplu, să fie împărțit în „gestionarea proiectului”, „formare”, „organizarea de evenimente”, „pregătirea și punerea în aplicare a activităților de mobilitate”, „comunicare și diseminare”, „asigurarea calității” etc.);
2. propunerea trebuie să descrie activitățile acoperite de fiecare pachet de lucru;
3. solicitanții trebuie să furnizeze în propunerea lor o defalcare a costurilor estimate, indicând proporția alocată fiecărui pachet de lucru (și, în cadrul fiecărui pachet de lucru, proporția alocată fiecărui beneficiar și fiecărei entități afiliate);
4. costurile descrise vor acoperi costurile de personal, costurile de călătorie și de ședere, costurile pentru echipamente și subcontractare, precum și alte costuri (cum ar fi cele aferente diseminării informațiilor, publicării sau traducerii).

Propunerile vor fi evaluate în conformitate cu procedurile standard de evaluare, cu ajutorul unor experți interni și/sau externi. Experții vor evalua calitatea propunerilor în raport cu cerințele definite în cererea de propuneri și cu impactul, calitatea și eficiența preconizate ale acțiunii. Valoarea forfetară va fi limitată la maximum 80 % din bugetul estimat stabilit după evaluare.

În urma evaluării propunerii, ordonatorul de credite va stabili valoarea sumei forfetare, ținând seama de constatările desprinse în urma evaluării efectuate.

Parametrii grantului (valoarea maximă a grantului etc.) vor fi stabiliți în acordul de grant. Consultați secțiunea „Costuri directe eligibile” din partea C a prezentului ghid al programului.

Realizările proiectului vor fi evaluate în funcție de rezultatele obținute. Schema de finanțare ar permite concentrarea mai degrabă pe rezultate decât pe mijloace, punând astfel accentul pe calitatea și pe nivelul de realizare a unor obiective măsurabile.

Mai multe detalii sunt descrise în modelul de acord de grant disponibil pe Portalul pentru oportunități de finanțare și licitații (FTOP). 

Footnote

1. https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC101581/lfna27939enn.pdf. ↩ back
2. Agenda europeană pentru competențe în scopul promovării competitivității durabile, a echității sociale și a rezilienței: https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1223. ↩ back
3. COM/2020/102 final: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52020DC0102. ↩ back
4. https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1501&langId=ro. ↩ back
5. https://s3platform.jrc.ec.europa.eu/home. ↩ back
6. https://www.clustercollaboration.eu. ↩ back
7. https://eit.europa.eu/ro/in-your-language.  ↩ back
8. https://pact-for-skills.ec.europa.eu/index_en. ↩ back
9. COM/2020/102 final: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52020DC0102. ↩ back
10. De exemplu, sectorul transportului pe căile navigabile interioare sau sectorul aviației civile au elemente în două ecosisteme industriale diferite: transportul de pasageri face parte din ecosistemul „Turism”, iar pe de altă parte, transportul de mărfuri face parte din ecosistemul „Mobilitate–Transport–Industria autovehiculelor”. În funcție de gradul de utilizare, hidrogenul este un factor important în cadrul următoarelor ecosisteme: mobilitate–transport–industria autovehiculelor; energie din surse regenerabile; industrii energointensive; construcții; industria aerospațială și de apărare. O propunere ar trebui să vizeze un singur ecosistem. ↩ back
11. https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1415&langId=en ↩ back
12. https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1147&langId=en#:~:text=The%20European%20Alliance%20for%20Apprenticeships%20%28EAfA%29%20unites%20governments,through%20national%20commitments%20and%20voluntary%20pledges%20from%20stakeholders. ↩ back
13. De exemplu, Cadrul european al competențelor digitale pentru cetățeni, Cadrul competențelor antreprenoriale și Cadrul european privind competențele informatice (e-CF). ↩ back
14. https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1501. ↩ back
15. https://s3platform.jrc.ec.europa.eu/home. ↩ back
16. https://www.clustercollaboration.eu. ↩ back
17. https://eit.europa.eu/. ↩ back
18. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32018H0604(01)&from=RO. ↩ back
19. Știință, tehnologie, inginerie, artă și matematică. ↩ back
20. Profilurile de bază profesionale europene descriu seturi de rezultate-cheie ale învățării care corespund profilurilor ocupaționale comune și relevante pentru programele EFP naționale din statele membre ale UE, în domenii ocupaționale/profesionale specifice. ↩ back
21. MOOC este un curs online deschis și în masă, care vizează participarea nelimitată și accesul liber prin intermediul internetului. Pe lângă materialele de curs tradiționale, precum prelegeri filmate, lecturi și seturi de probleme, multe MOOC oferă forumuri interactive pentru utilizatori, cu scopul de a sprijini interacțiunile comunitare dintre studenți, profesori și asistenții didactici.  ↩ back
22. A se vedea obiectivele pe termen mediu 2 (MTD2) din Concluziile de la Riga 2015: https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/200c516d-b8de-4c2a-a233-218671296c8d/language-en. ↩ back
23. https://epale.ec.europa.eu/en/practitioners-in-vet ↩ back
24. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52017DC0247.  ↩ back
25. https://ec.europa.eu/education/education-in-the-eu/european-education-area_ro. ↩ back
26. https://www.un.org/sustainabledevelopment/sustainable-development-goals/. ↩ back
27. https://unfccc.int/process-and-meetings/the-paris-agreement/the-paris-agreement. ↩ back
28. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52019DC0640. ↩ back
29. https://ec.europa.eu/info/strategy/recovery-plan-europe_ro. ↩ back
30. https://new-european-bauhaus.europa.eu/index_en. ↩ back
31. Vă rugăm să consultați definiția termenului „tehnologie profundă” din glosar. ↩ back
32. https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/opportunities/docs/2021-2027/common/guidance/unit-cost-decision-volunteers_en.pdf. ↩ back
33. https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/opportunities/docs/2021-2027/common/guidance/unit-cost-decision-sme-owners-natural-persons_en.pdf. ↩ back