Skip to main content

Erasmus+

EU programme for education, training, youth and sport
Search the guide

Această pagină nu prezintă momentan conținutul Ghidului programului Erasmus+ 2023.

Cu toate acestea, puteți să descărcați ghidul complet pentru 2023 în format PDF, în limba preferată, făcând clic pe „Download”, în partea dreaptă a acestei pagini.

Prioritățile Programului Erasmus+

Incluziune și diversitate

Programul urmărește să promoveze, în toate acțiunile sale, egalitatea de șanse și de acces, incluziunea, diversitatea și echitatea. Organizațiile și participanții cu mai puține oportunități se află în centrul acestor obiective și, în vederea atingerii acestora, programul le pune la dispoziție mecanisme și resurse. Atunci când își concep proiectele și activitățile, organizațiile ar trebui să adopte o abordare favorabilă incluziunii, făcându-le accesibile unei game variate de participanți.

Pentru a realiza acest lucru, agențiile naționale sunt, de asemenea, cruciale pentru sprijinirea proiectelor astfel încât acestea să fie cât mai diverse și mai favorabile incluziunii. Pe baza principiilor și a mecanismelor generale la nivel european, agențiile naționale vor elabora planuri de incluziune și diversitate pentru a răspunde în mod optim nevoilor participanților cu mai puține oportunități și pentru a sprijini organizațiile care lucrează cu aceste grupuri-țintă în contextul lor național. În același timp, centrele de resurse SALTO care sprijină punerea în aplicare a programului sunt, de asemenea, actori-cheie în promovarea și punerea în aplicare a măsurilor de incluziune și diversitate, în special în ceea ce privește colectarea de cunoștințe și conceperea și desfășurarea activităților de consolidare a capacităților pentru personalul agențiilor naționale și pentru beneficiarii programului. În mod similar, Agenția Executivă Europeană pentru Educație și Cultură (EACEA) joacă un rol la fel de important pentru componentele programului care sunt gestionate la nivel central. În țările terțe care nu sunt asociate la program, delegațiile UE și – acolo unde există –, birourile naționale Erasmus+ (NEO) și punctele focale Erasmus+ sunt, de asemenea, esențiale pentru a face programul accesibil grupurilor-țintă cărora le este adresată această strategie.

Pentru a pune în aplicare aceste principii, o strategie de incluziune și diversitate 1 , care acoperă toate domeniile programului, este concepută pentru a facilita accesul la finanțare al unei game mai largi de organizații și pentru a îmbunătăți accesibilitatea pentru un număr mai mare de participanți cu mai puține oportunități. Aceasta stabilește, de asemenea, un cadru pentru acele proiecte, sprijinite prin intermediul programului, care intenționează să abordeze aspecte legate de incluziune și diversitate. Strategia își propune să contribuie la abordarea barierelor cu care se pot confrunta diferitele grupuri-țintă în accesarea unor astfel de oportunități în Europa și în afara acesteia.

Lista eventualelor bariere, prezentată mai jos, nu este exhaustivă și este menită să ofere o referință pentru luarea de măsuri în vederea creșterii gradului de accesibilitate și de includere a persoanelor cu mai puține oportunități. Aceste bariere pot împiedica participarea lor, atât ca factori de sine stătători, cât și sub formă de combinație între ele:

  • Dizabilitățile: acestea includ deficiențe fizice, mintale, intelectuale sau senzoriale care, prin interacțiunea cu diferite bariere, pot împiedica participarea deplină și efectivă a unei persoane la viața socială la același nivel cu alte persoane 2 .

  • Problemele de sănătate: barierele pot rezulta din probleme de sănătate, inclusiv boli grave, boli cronice sau orice altă situație legată de sănătatea fizică sau mintală care împiedică participarea la program.

  • Barierele legate de sistemele de educație și formare: pot întâmpina bariere persoanele care, din diverse motive, înregistrează performanțe slabe în sistemele de educație și formare, persoanele care părăsesc timpuriu școala, persoanele care nu sunt încadrate profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare și adulții cu un nivel redus de calificare. Deși există și alți factori care pot juca un rol, aceste dificultăți educaționale, care pot fi legate și de circumstanțele personale, se datorează în mare parte unui sistem educațional care creează limitări structurale și/sau nu ține seama pe deplin de nevoile specifice ale individului. Un alt obstacol în calea participării apare atunci când structura programelor de învățământ face dificilă participarea la activități de mobilitate în scopul învățării sau al formării în străinătate, ca parte a studiilor.

  • Diferențele culturale: deși diferențele culturale pot fi percepute ca bariere de către persoanele din orice mediu, ele pot afecta în special persoanele cu mai puține oportunități. Astfel de diferențe pot reprezenta bariere semnificative în calea învățării în general și cu atât mai mult pentru migranți sau refugiați, în special pentru migranții nou-sosiți, pentru persoanele care aparțin unei minorități naționale sau etnice, pentru utilizatorii limbajului prin semne, pentru persoanele cu dificultăți de adaptare lingvistică și de incluziune culturală etc. Expunerea la limbi străine și la diferențe culturale în timpul participării la orice fel de activități ale programului le poate descuraja pe unele persoane și poate limita, într-o anumită măsură, beneficiile participării lor. Aceste diferențe culturale îi pot chiar împiedica pe potențialii participanți să solicite sprijin prin intermediul programului, constituind prin urmare un obstacol în calea integrării.

  • Barierele sociale: dificultățile de adaptare socială, cum ar fi cele determinate de competențele sociale limitate, de comportamentele antisociale sau cu risc ridicat, de delincvența din prezent sau din trecut, de consumul excesiv de droguri sau alcool din prezent sau din trecut ori de marginalizarea socială, pot reprezenta o barieră. Alte bariere sociale pot fi determinate de circumstanțele familiale, de exemplu, dacă persoana este prima din familie cu acces la învățământul superior sau dacă este părinte (în special părinte unic susținător al familiei monoparentale), îngrijitor, întreținător sau orfan ori dacă a locuit sau locuiește într-un centru de îngrijire instituționalizată.

  • Barierele economice: dezavantajul economic, cum ar fi un nivel scăzut de trai, venituri mici, necesitatea de a lucra pentru a se întreține, dependența de sistemul de protecție socială, în cazul șomajului de lungă durată, situațiile de precaritate sau sărăcia, lipsa adăpostului, datoriile sau problemele financiare etc., poate reprezenta o barieră. Alte dificultăți pot decurge din transferabilitatea limitată a serviciilor (în special a sprijinului pentru persoanele cu mai puține oportunități), care trebuie să fie „mobile” pentru a putea urma participanții atunci când se deplasează într-un loc îndepărtat sau, cu atât mai mult, în străinătate.

  • Bariere legate de discriminare: barierele pot apărea ca urmare a discriminărilor legate de gen, de vârstă, de etnie, de religie, de convingeri, de orientare sexuală, de dizabilități sau de factori intersecționali (o combinație a uneia sau mai multora dintre barierele legate de discriminare menționate).

  • Barierele geografice: traiul în zone îndepărtate sau rurale, pe insule mici sau în regiuni periferice/ultraperiferice 3 , în suburbii, în zone mai puțin deservite (cu transport public limitat, facilități precare) sau în zone mai puțin dezvoltate din țări terțe etc. poate constitui o barieră.

Transformarea digitală

Pandemia de COVID-19 a scos și mai mult în evidență importanța educației digitale pentru transformarea digitală de care are nevoie Europa. În special, aceasta a subliniat necesitatea tot mai mare de a valorifica potențialul tehnologiilor digitale pentru predare și învățare și de a dezvolta competențe digitale pentru toți. În concordanță cu prioritățile strategice ale Planului de acțiune pentru educația digitală (2021-2027) 4 , programul urmărește să sprijine acest demers de implicare a cursanților, a cadrelor didactice, a lucrătorilor de tineret, a tinerilor și a organizațiilor în procesul de transformare digitală.

Programul va sprijini prima prioritate strategică a planului de acțiune, și anume dezvoltarea unui ecosistem de educație digitală de înaltă performanță, prin consolidarea, în toate tipurile de instituții de educație și formare, a capacităților și a înțelegerii critice cu privire la modul în care pot fi exploatate oportunitățile oferite de tehnologiile digitale pentru predare și învățare la toate nivelurile și pentru toate sectoarele, precum și cu privire la modul de elaborare și de punere în aplicare a planurilor de transformare digitală ale instituțiilor de învățământ.

Programul va sprijini și cea de-a doua prioritate strategică a planului de acțiune, prin sprijinirea acțiunilor care vizează îmbunătățirea dezvoltării competențelor și aptitudinilor digitale la toate nivelurile societății și pentru toți (inclusiv tinerii cu mai puține oportunități, studenții, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și lucrătorii). Se va pune accentul pe promovarea atât a competențelor digitale de bază și avansate, cât și a alfabetizării digitale, care au devenit esențiale pentru viața de zi cu zi, permițându-le oamenilor să navigheze într-o lume plină de algoritmi și să participe pe deplin la societatea civilă și la democrație.

În concordanță cu aceste două priorități strategice ale planului de acțiune, va fi înființat un Centru european pentru educația digitală, cu scopul de a consolida cooperarea în domeniul educației digitale la nivelul UE și de a contribui la schimbul de bune practici, la crearea în comun și la experimentare. Scopul acestui centru va fi să sprijine statele membre printr-o cooperare intersectorială mai strânsă, abordând educația digitală din perspectiva învățării pe tot parcursul vieții. Centrul va face legătura între autoritățile naționale, sectorul privat, experți, cercetători, furnizorii de educație și formare și societatea civilă printr-un proces mai flexibil de elaborare a politicilor și a practicilor în domeniul educației digitale.

Programul ar trebui să se adreseze unui grup-țintă mai larg, atât în interiorul, cât și în afara Uniunii, prin utilizarea la o scară mai largă a instrumentelor de informare, de comunicare și tehnologice și prin combinarea mobilității fizice cu învățarea și cu cooperarea virtuale.

Mediul și combaterea schimbărilor climatice

Mediul și acțiunile climatice sunt și vor rămâne priorități esențiale ale UE. Comunicarea privind Pactul verde european 5 , noua strategie europeană de creștere, recunoaște rolul esențial al școlilor, al instituțiilor de formare și al universităților în colaborarea cu elevii, părinții și întreaga comunitate în scopul impulsionării schimbărilor necesare pentru realizarea cu succes a tranziției către neutralitatea climatică până în 2050.

Programul Erasmus+ va fi un instrument-cheie pentru consolidarea cunoștințelor, competențelor și atitudinilor privind schimbările climatice și pentru sprijinirea dezvoltării durabile, atât în Uniunea Europeană, cât și în afara acesteia. Programul va spori numărul oportunităților de mobilitate în domenii ecologice orientate spre viitor, care promovează dezvoltarea competențelor, îmbunătățesc perspectivele de carieră și implică participanții în domenii care au o importanță strategică pentru creșterea economică durabilă, acordând o atenție deosebită dezvoltării rurale (agricultura durabilă, gestionarea resurselor naturale, protecția solului, bioagricultura). Mai mult decât atât, programul Erasmus+, al cărui element central este mobilitatea, trebuie să depună eforturi în vederea atingerii neutralității emisiilor de dioxid de carbon, prin promovarea modurilor de transport sustenabile și a unui comportament mai responsabil față de mediu.

Mediul și combaterea încălzirii globale vor deveni o prioritate orizontală pentru selectarea proiectelor. Se va acorda prioritate proiectelor care vizează dezvoltarea competențelor în diferite sectoare ecologice, inclusiv cele din cadrul contribuției educației și culturii la obiectivele de dezvoltare durabilă, elaborarea unor strategii și metodologii privind competențele sectoriale verzi, conceperea unor programe de învățământ orientate către viitor, precum și elaborarea unor inițiative care să sprijine abordările planificate ale organizațiilor participante în ceea ce privește durabilitatea mediului.

Programul sprijină utilizarea de practici inovatoare, care să pregătească cursanții, personalul și lucrătorii de tineret pentru a deveni adevărați actori ai schimbării (de exemplu, economisirea resurselor, reducerea consumului de energie, a deșeurilor și a amprentei de carbon, alegerea unor modele alimentare și de mobilitate sustenabile etc.). Se va acorda prioritate și proiectelor care, prin activități de educație, de formare, de tineret și sportive, generează schimbări de comportament în ceea ce privește preferințele individuale, valorile culturale, sensibilizarea și care susțin, în general, implicarea activă pentru dezvoltarea durabilă.

Prin urmare, organizațiile și participanții implicați trebuie să facă tot posibilul pentru a integra practici ecologice în toate proiectele atunci când își concep activitatea, ceea ce îi va încuraja să discute și să învețe despre problemele de mediu, să reflecteze asupra acțiunilor locale și să propună modalități alternative mai ecologice de punere în aplicare a activităților lor.

Platforme precum eTwinning și EPALE vor continua să producă materiale de sprijin și să faciliteze schimbul de practici și de politici educaționale eficace în ceea ce privește durabilitatea mediului. De asemenea, Erasmus+ este un instrument puternic de dialog și colaborare cu un spectru larg de actori din societatea noastră (școli, universități, furnizori de EFP, organizații de tineret și sport, ONG-uri, autorități locale și regionale, organizații ale societății civile etc.).

Participarea la viața democratică, valorile comune și angajamentul civic

Programul Erasmus+ abordează participarea limitată a cetățenilor la procesele democratice ale Uniunii Europene și lipsa lor de cunoștințe despre aceasta și încearcă să îi ajute să depășească dificultățile legate de implicarea și de participarea activă la viața comunităților lor sau la viața politică și socială a Uniunii Europene. O mai bună înțelegere de către cetățeni a Uniunii Europene, de la o vârstă fragedă, este esențială pentru viitorul Uniunii. Pe lângă educația formală, învățarea nonformală poate îmbunătăți înțelegerea de către cetățeni a Uniunii Europene și poate promova un sentiment de apartenență la aceasta.

Programul sprijină cetățenia activă și etica în învățarea pe tot parcursul vieții; încurajează dezvoltarea de competențe sociale și interculturale, gândirea critică și educația în domeniul mass-mediei. Se va acorda prioritate și proiectelor care oferă oportunități de participare a cetățenilor la viața democratică și de implicare socială și civică, prin activități de învățare formale și nonformale. Se va pune accent și pe sensibilizarea și înțelegerea contextului Uniunii Europene, în special în ceea ce privește valorile comune ale UE, principiul unității și al diversității, dar și moștenirea socială, culturală și istorică.

În domeniul tineretului, a fost elaborată o strategie de participare a tinerilor 6 , care să ofere un cadru comun și să sprijine utilizarea programului pentru a încuraja participarea tinerilor la viața democratică. Strategia își propune să amelioreze calitatea participării tinerilor la program și completează documentele esențiale ale politicii UE pentru tineret, cum ar fi Strategia UE pentru tineret și obiectivele europene pentru tineret. Setul de instrumente pentru participarea tinerilor 7  însoțește strategia și își propune, în termeni practici, să sporească participarea tinerilor la fiecare acțiune din cadrul programului, prin schimbul de know-how, de recomandări, de instrumente și de orientări practice. Prin modulele sale, setul de instrumente acordă o atenție deosebită modului de acoperire a noilor priorități orizontale în cadrul proiectelor.