Skip to main content
Erasmus+ home page Erasmus+ home page

Erasmus+

EU programme for education, training, youth and sport
Search the guide

Elemente importante ale Programului Erasmus+

Elementele programului prezentate în continuare merită o atenție specială:

Respectarea valorilor UE

Punerea în aplicare a programului Erasmus+ și, prin urmare, beneficiarii programului și activitățile puse în aplicare în cadrul programului trebuie să respecte valorile UE privind respectul pentru demnitatea umană, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept, precum și respectul pentru drepturile omului, inclusiv pentru drepturile persoanelor care aparțin minorităților, în deplină conformitate cu valorile și drepturile consacrate în tratatele UE și în Carta drepturilor fundamentale a UE.

În conformitate cu acordurile de grant, grantul beneficiarului poate fi reziliat sau redus dacă aceste dispoziții nu sunt respectate.

Protecția, sănătatea și siguranța participanților

Protecția, sănătatea și siguranța participanților implicați în proiectele Erasmus+ sunt principii importante ale programului. Toți participanții ar trebui să aibă oportunitatea de a valorifica la maximum posibilitățile de dezvoltare profesională și personală și de învățare oferite prin intermediul programului Erasmus+. Acest lucru ar trebui să se realizeze într-un mediu sigur, în care drepturile tuturor persoanelor, integritatea lor fizică și psihică, sănătatea lor mintală și bunăstarea lor sunt respectate și protejate.

Fiecare organizație participantă la programul Erasmus+ trebuie să instituie proceduri și mecanisme eficace de promovare și de garantare a siguranței, protecției și nediscriminării participanților la activitățile lor. Atunci când este necesar, participanții minori (elevi, cursanți EFP, tineri) trebuie să fie însoțiți de adulți la activitățile de mobilitate. Adulții însoțitori trebuie să asigure un nivel suficient de calitate a componentei de învățare a mobilității, precum și protecția și siguranța participanților minori.

În acest sens, toți elevii, studenții, stagiarii, ucenicii, elevii, cursanții adulți, tinerii, membrii personalului și voluntarii implicați în activități de mobilitate în cadrul tuturor acțiunilor-cheie ale programului Erasmus+ trebuie să fie asigurați împotriva riscurilor legate de participarea lor la activitățile respective. Programul permite organizatorilor proiectului să caute cea mai adecvată poliță de asigurare în funcție de tipul de proiect și de formatele de asigurare disponibile la nivel național. De asemenea, nu este necesară încheierea unei asigurări speciale pentru proiect, în cazul în care participanții sunt acoperiți deja de polițele de asigurare existente ale organizatorilor proiectului.

În oricare caz, trebuie să fie acoperite următoarele domenii:

  • dacă este cazul, asigurarea de călătorie (inclusiv pentru deteriorarea sau pierderea bagajelor);
  • răspunderea civilă (inclusiv, dacă este cazul, asigurare de răspundere civilă profesională sau asigurare de responsabilitate civilă);
  • accidente și boli grave (inclusiv incapacitate temporară sau permanentă de muncă);
  • deces (inclusiv repatrierea, în cazul proiectelor derulate în străinătate).

Dacă este cazul, se recomandă ferm ca participanții la activități transnaționale să dețină un card european de asigurări sociale de sănătate. Cardul este gratuit și oferă acces la asistența medicală necesară în sistemul de sănătate publică pe durata unei șederi temporare în oricare dintre cele 27 de state membre ale UE, Islanda, Liechtenstein și Norvegia, în aceleași condiții și la același cost (gratuit în unele țări) ca persoanele asigurate din țara respectivă. Mai multe informații despre card și despre modul în care poate fi obținut sunt disponibile la https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=559&langId=ro.

În final, dacă proiectele implică tineri cu vârste sub 18 ani, organizațiile participante trebuie să obțină acordul prealabil pentru participare de la părinții lor sau de la persoanele care acționează în numele tinerilor respectivi.

Multilingvismul

Multilingvismul este una dintre pietrele de temelie ale proiectului european și un simbol puternic al aspirației UE la unitate în diversitate. Cunoașterea limbilor străine este în topul competențelor care pregătesc oamenii pentru piața muncii și care le permit să valorifice la maximum oportunitățile disponibile. UE a stabilit obiectivul conform căruia fiecare cetățean ar trebui să aibă ocazia de a învăța cel puțin două limbi străine, de la o vârstă fragedă.

Promovarea diversității lingvistice și a învățării limbilor străine este unul dintre obiectivele specifice ale programului. Lipsa competențelor lingvistice reprezintă una dintre principalele bariere în calea participării la programele europene de educație, formare și tineret. Oportunitățile create pentru a oferi sprijin lingvistic au rolul de a face mobilitatea mai eficientă și mai eficace, de a îmbunătăți performanțele de învățare și, prin urmare, de a contribui la obiectivul specific al programului.

Programul va oferi sprijin pentru învățarea limbilor străine participanților care desfășoară activități de mobilitate. Acest sprijin va fi oferit în principal prin intermediul platformei de sprijin lingvistic online (Online Language Support – OLS) a programului Erasmus+, adaptată în funcție de necesitățile sectoarelor individuale, întrucât învățarea online oferă avantaje în materie de acces și flexibilitate pentru învățarea limbilor străine. Platforma de sprijin lingvistic online (OLS) a programului Erasmus+ va permite participanților să își evalueze, să își exerseze și să își îmbunătățească cunoștințele lingvistice. Pe lângă platforma OLS, pot fi oferite și alte forme de sprijin lingvistic care să răspundă nevoilor anumitor grupuri-țintă în materie de învățare a limbilor străine – cum ar fi utilizarea limbajului mimico-gestual sau alfabetul Braille –, care pot fi finanțate prin intermediul categoriei de sprijin financiar dedicate incluziunii.

De asemenea, predarea și învățarea limbilor străine vor fi încurajate în cadrul proiectelor de cooperare. Inovarea și bunele practici care urmăresc să promoveze competențele lingvistice pot include, de exemplu, metode de predare și evaluare, elaborarea de materiale pedagogice, activități de cercetare, învățarea limbilor străine asistată de calculator și proiecte antreprenoriale care folosesc limbi străine.

Comisia Europeană a creat premiile legate de Certificatul lingvistic european (European Language Label - ELL) pentru a recunoaște calitatea, pentru a sprijini schimbul de rezultate ale proiectelor excelente în domeniul multilingvismului și pentru a promova interesul public pentru învățarea limbilor străine. În fiecare an sau o dată la doi ani, agențiile naționale acordă Certificatul lingvistic european organizațiilor de educație și formare care au finalizat cu rezultate remarcabile un proiect Erasmus+ în domeniul învățării și al predării limbilor străine finanțat de o agenție națională. Pe lângă proiectele Erasmus+ selecționate, agenția națională poate decide să acorde Certificatul lingvistic european și altor inițiative cu abordări cuprinzătoare, favorabile incluziunii sau inovatoare în ceea ce privește predarea și învățarea limbilor străine.

Dimensiunea internațională

Erasmus+ include o puternică dimensiune internațională (respectiv, cooperarea cu țările terțe care nu sunt asociate la program) în activitățile de mobilitate, de cooperare și de dialog în materie de politici. Programul sprijină organizațiile europene în confruntarea cu provocările de la nivel mondial generate de globalizare, de schimbările climatice și de tranziția digitală, în special printr-o intensificare a mobilității internaționale și a cooperării cu țările terțe, și pentru consolidarea rolului Uniunii Europene ca actor mondial. Acesta îmbunătățește legăturile societale prin intermediul mobilității, al schimburilor și al consolidării capacităților, promovând reziliența socială, dezvoltarea umană, capacitatea de inserție profesională, participarea activă și asigurând canale regulate de cooperare interpersonală, prin promovarea de valori, principii și interese în jurul unor priorități comune. Activitățile oferă un răspuns la provocările în materie de calitate, modernizare și capacitate de inserție profesională prin sporirea relevanței și a capacității de adaptare a educației în scopul unei redresări socioeconomice, al unei creșteri economice și al unei prosperități ecologice și durabile în țări terțe care nu sunt asociate la program, contribuind la dezvoltarea umană și instituțională, la tranziția digitală, la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă, precum și la asigurarea bunei guvernanțe, a păcii și a securității. Implicarea tinerilor din țările terțe care nu sunt asociate la program reprezintă un element-cheie în procesul de construire a unor societăți mai reziliente, bazate pe încredere reciprocă și pe înțelegere interculturală.

Recunoașterea și validarea competențelor și calificărilor

Erasmus+ sprijină instrumentele UE de transparență și recunoaștere a competențelor, aptitudinilor și calificărilor – în special Europass (inclusiv acreditările digitale europene pentru învățare), Youthpass, Cadrul european al calificărilor (CEC), Clasificarea europeană a aptitudinilor, competențelor, calificărilor și ocupațiilor (ESCO), Sistemul european de acumulare și transfer al creditelor de studii (ECTS), Cadrul european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională (EQAVET), Registrul european pentru asigurarea calității în învățământul superior (EQAR), Asociația Europeană pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (ENQA) –, precum și rețelele la nivelul UE din domeniul educației și formării care sprijină aceste instrumente, în special Centrul național de informare pentru recunoaștere academică (NARIC), rețelele Euroguidance, centrele naționale Europass și punctele naționale de coordonare CEC. Un scop comun al acestor instrumente este asigurarea faptului că aptitudinile, competențele și calificările pot fi mai ușor recunoscute și mai bine înțelese, în cadrul și de-a lungul frontierelor naționale, în toate subsistemele de educație și formare, precum și în toate sectoarele pieței muncii, indiferent dacă acestea au fost dobândite prin educație și formare formală sau prin alte experiențe de învățare (de exemplu, experiența profesională, voluntariatul, învățarea online).

Pentru a îndeplini aceste obiective, instrumentele disponibile ar trebui să fie în măsură să răspundă noilor fenomene, cum ar fi internaționalizarea educației și a formării și utilizarea tot mai frecventă a învățării digitale și a acordării de acreditări digitale, precum și să sprijine crearea unor parcursuri de învățare flexibile, în conformitate cu nevoile și obiectivele cursanților. De asemenea, instrumentele trebuie să îmbunătățească comparabilitatea și portabilitatea aptitudinilor, competențelor și calificărilor la nivel transfrontalier, permițându-le cursanților și lucrătorilor să circule liber în scopuri legate de studii sau de muncă.

Punerea în aplicare și dezvoltarea ulterioară a acestor instrumente sunt direcționate prin intermediul unui set de documente strategice consacrate, printre care se numără Recomandarea Consiliului din 22 mai 2017 privind Cadrul european al calificărilor pentru învățarea pe tot parcursul vieții, Decizia (UE) 2018/646 a Parlamentului European și a Consiliului din 18 aprilie 2018 privind un cadru comun pentru furnizarea unor servicii mai bune pentru aptitudini și calificări (Europass) și Recomandarea Consiliului din 20 decembrie 2012 privind validarea învățării nonformale și informale. Pe lângă aceste documente strategice orizontale, strategiile tematice1 , precum Youthpass și Strategia europeană de formare (European Training Strategy – ETS) în domeniul tineretului, urmăresc să ofere un sprijin suplimentar pentru evoluțiile din aceste domenii.

Comunicarea proiectelor și a rezultatelor acestora în scopul maximizării impactului

Comunicarea proiectelor și a rezultatelor acestora este crucială pentru a asigura impactul la diferite niveluri. În funcție de acțiune, solicitanții de finanțare în cadrul programului Erasmus+ trebuie să își planifice activitățile de comunicare care vizează schimbul de informații cu privire la proiectul și la rezultatele lor atât pe durata desfășurării proiectului, cât și după încheierea acestuia. Cererile de proiecte vor fi evaluate pe baza unor criterii relevante, pentru a se asigura că sunt acoperite aceste aspecte. Nivelul și intensitatea unor astfel de activități trebuie să fie proporționale cu obiectivele, cu domeniul de aplicare și cu țintele diferitelor acțiuni ale programului Erasmus+. Beneficiarii finanțării Erasmus+ vor trebui să respecte orientările privind comunicarea proiectelor, elaborate de Comisia Europeană, să monitorizeze și să evalueze, atât calitativ, cât și cantitativ, succesul activităților lor de comunicare.

După cum se menționează în orientările privind comunicarea proiectelor, beneficiarii trebuie să recunoască în mod clar sprijinul Uniunii Europene în toate activitățile și produsele de comunicare și diseminare, cum ar fi evenimente, site-uri web, materiale vizuale și publicații. În special, ei trebuie să se asigure că emblema Uniunii Europene este inclusă în toate materialele de comunicare și respectă dispozițiile prevăzute în acordul de grant sau în decizia de acordare a grantului2 . Grantul beneficiarului poate fi redus dacă aceste dispoziții nu sunt respectate.

Beneficiarii trebuie să conceapă o strategie de comunicare și un plan de comunicare luând în considerare următorii factori:

  • Obiectivele de comunicare: solicitanții ar trebui să identifice ceea ce doresc să realizeze prin intermediul activităților specifice de comunicare, și anume sensibilizarea, promovarea valorilor societale, dezvoltarea de noi parteneriate pentru viitor sau influențarea politicilor și a practicilor;
  • Publicul sau grupul-țintă: solicitanții trebuie să definească persoanele cărora doresc să se adreseze și cărora le-ar fi utile rezultatele proiectelor. Publicul sau grupul-țintă ar trebui definit cât mai precis posibil. Acesta poate include publicul larg, părți interesate specifice, experți și alte părți interesate, factori de decizie, mass-media etc.;
  • Canalele și activitățile pentru a ajunge la publicul-țintă: solicitanții trebuie să aleagă canalele și activitățile cele mai eficace și mai adecvate pentru a veni în întâmpinarea nevoilor categoriilor de public-țintă alese, de exemplu, platforme de comunicare socială, evenimente, publicații.
  • Rezultatele proiectului (performanțe și rezultate), precum un ghid de bune practici, un instrument sau un produs practic, un raport de cercetare în urma unor studii, cunoștințele și competențe dobândite etc. Rezultatele trebuie, de asemenea, distribuite sau promovate pe platforma de prezentare a rezultatelor proiectelor Erasmus+ (https://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/projects_en).
  • Calendarul: solicitanții trebuie să planifice efectiv perioadele de desfășurare a diferitelor activități (corelându-le cu planul de lucru/obiectivele intermediare), să convină asupra unor obiective realiste și să asigure flexibilitate în funcție de desfășurarea proiectelor, de evoluția nevoilor publicului sau ale grupului-țintă, precum și de evoluțiile din domeniul politicilor și al procedurilor.
  • Indicatorii-cheie de performanță: indicatorii de performanță reprezintă un instrument valoros de gestionare pentru a monitoriza progresele înregistrate (și pentru a permite ajustări, dacă este necesar) pe parcursul desfășurării activităților de comunicare și de diseminare, precum și pentru a evalua gradul de succes în atingerea obiectivelor acestora. Indicatorii-cheie de performanță trebuie să fie în concordanță cu indicatorii rețelei de comunicare3 .

Cerința privind accesul deschis la materialele didactice în cadrul programului Erasmus+

Erasmus+ promovează accesul deschis la rezultatele proiectelor pentru a sprijini învățarea, predarea, formarea și activitățile pentru tineret. În special, beneficiarii Erasmus+ au obligația de a pune în mod liber la dispoziția publicului, prin licențe deschise, toate resursele și instrumentele educaționale produse în cadrul proiectelor sprijinite de program – documente, instrumente mediatice, programe informatice sau alte materiale. Aceste materiale ar trebui să fie accesibile cu ușurință și să poată fi consultate fără costuri sau limitări, iar licența deschisă trebuie să îi permită publicului să utilizeze, să reutilizeze, să adapteze și să partajeze resursa. Astfel de materiale sunt denumite „resurse educaționale deschise” (Open Educational Resources – OER). În acest scop, resursele ar trebui să fie încărcate într-un format digital editabil și pe o platformă adecvată și accesibilă în mod liber. Deși Erasmus+ încurajează beneficiarii să aplice licențele cele mai deschise4 , aceștia pot alege licențe care impun anumite limitări, de exemplu care restricționează exploatarea comercială de către alte persoane sau le impun altora să aplice aceeași licență activităților derivate, cu condiția ca aceasta să corespundă naturii proiectului și tipului de material în cauză și să permită publicului să folosească, să refolosească, să adapteze și să distribuie în continuare resursa. Cerința privind accesul deschis este obligatorie și nu aduce atingere drepturilor de proprietate intelectuală ale beneficiarilor grantului.

Accesul deschis pentru cercetare și date în cadrul Programului Erasmus+

Erasmus+ încurajează beneficiarii să publice rezultatele cercetării pe platforme cu acces deschis, și anume fără costuri asociate consultării lor sau alte restricții de acces pentru utilizatori. De asemenea, beneficiarii sunt încurajați să aplice licențe deschise rezultatelor cercetării. Oricând este posibil, datele colectate prin intermediul proiectelor ar trebui publicate ca „date deschise”, și anume cu o licență deschisă, într-un format adecvat și pe o platformă de date deschise adecvată.