Skip to main content
Erasmus+ home page Erasmus+ home page

Erasmus+

EU programme for education, training, youth and sport
Search the guide

Proiectele orientate spre viitor

Scopul acțiunii

Ca urmare a recentei pandemii, nevoia de inovare în cadrul sistemelor de educație și formare, precum și în rândul tinerilor, a crescut mai mult decât oricând. Inovarea în materie de predare și învățare este esențială atât la nivel individual, cât și la nivel instituțional. Aceste abordări inovatoare ar trebui nu numai să îi înzestreze pe lucrătorii actuali și viitori cu competențele adecvate pentru piețele muncii aflate în schimbare rapidă, ci ar trebui, de asemenea, să doteze forța de muncă actuală și viitoare cu creativitate și competențe pentru a face față complexității tot mai mari a provocărilor societale cu care ne confruntăm cu toții, cum ar fi schimbările climatice, protecția biodiversității, energia curată, sănătatea publică, digitalizarea și automatizarea, inteligența artificială, robotica și analiza datelor.

Această acțiune va urmări să încurajeze inovarea, creativitatea, participarea, precum și antreprenoriatul social în diferite domenii ale educației și formării, în cadrul sectoarelor și între sectoare și discipline.

Proiectele orientare spre viitor sunt proiecte la scară largă care vizează identificarea, dezvoltarea, testarea și/sau evaluarea abordărilor (de politică) inovatoare care au potențialul de a deveni integrate, îmbunătățind astfel sistemele de educație și formare. Ele vor sprijini ideile orientate spre viitor care răspund priorităților-cheie europene și care au potențialul de a fi difuzate la scară largă și de a contribui la îmbunătățirea sistemelor din domeniul educației, al formării și al tineretului, precum și de a exercita un efect inovator semnificativ, în ceea ce privește metodele și practicile, asupra tuturor tipurilor de învățare și asupra cadrelor de participare activă pentru coeziunea socială a Europei.

Obiectivul este de a sprijini proiectele de cooperare transnațională care pun în aplicare un set coerent și cuprinzător de activități sectoriale sau transsectoriale care:

  • să încurajeze inovarea în ceea ce privește domeniul de aplicare, metodele și practicile revoluționare și/sau
  • să asigure transferul inovării (între țări, sectoare de politică sau grupuri-țintă), asigurând astfel, la nivel european, exploatarea durabilă a rezultatelor proiectelor inovatoare și/sau transferabilitatea în diferite contexte și în rândul unor categorii de public diferite.

Parteneriatele ar trebui să fie alcătuite dintr-o combinație de organizații publice și private care să reunească cercetători, practicieni și parteneri cu capacitatea de a ajunge la responsabilii de elaborarea politicilor.

Prin urmare, proiectele orientate spre viitor ar trebui puse în aplicare printr-un parteneriat mixt între organizații:

  • bazate pe excelență și pe cunoștințe de ultimă oră;
  • care au capacitate de inovare;
  • care pot să genereze un impact sistemic prin activitățile lor și care au potențialul de a impulsiona agenda politică în domeniile educației și formării.

Proiectele sprijinite vor urmări obținerea unui impact sistemic la nivel european prin capacitatea lor de a implementa rezultatele inovatoare la scară europeană și/sau de a le transfera în contexte tematice sau geografice diferite.

Lotul 1: Educația digitală (transsectorială)

Proiectele din cadrul lotului 1 pot viza diferite sectoare educaționale sau pot crea legături între sectoarele educaționale și trebuie să sprijine educația digitală de înaltă calitate și favorabilă incluziunii, în conformitate cu Planul de acțiune pentru educația digitală.

Propunerile din acest lot trebuie să abordeze una dintre următoarele trei priorități:

  • Prioritatea 1: tehnologia educațională (edTech): aplicare la scară largă a soluțiilor aplicate în UE prin cooperare și asigurarea calității;
  • Prioritatea 2: abordări pedagogice eficace privind informatica pentru învățământul primar și secundar;
  • Prioritatea 3: formarea cadrelor didactice și elaborarea de programe de învățământ privind combaterea dezinformării și promovarea alfabetizării digitale.

Aceste priorități sunt prezentate în detaliu la secțiunea „Crearea unui proiect” de mai jos.

Lotul 2: Educația și formarea profesională (EFP)

Proiectele din cadrul lotului 2 vizează sectorul EFP. Aceste proiecte sprijină punerea în aplicare a principiilor și obiectivelor prevăzute în Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale1 , în Agenda pentru competențe în Europa 2 , în Recomandarea Consiliului privind educația și formarea profesională pentru competitivitate durabilă, echitate socială și reziliență3 și în Declarația de la Osnabrück privind educația și formarea profesională4 ca factor de redresare și de tranziție echitabilă către economii digitale și verzi5 .

Propunerile depuse în cadrul lotului 2 trebuie să abordeze una dintre următoarele două priorități, detaliate la rubrica „Crearea unui proiect”:

  • Prioritatea 4: microcertificate pentru capacitatea de inserție profesională;
  • Prioritatea 5: îmbunătățirea atractivității educației și formării profesionale (EFP) prin intermediul parteneriatelor și al rețelelor de furnizori de EFP.

Lotul 3: Educația adulților

Proiectele din cadrul lotului 3 vizează domeniul de politică aferent educației adulților. Aceste proiecte sprijină punerea în aplicare a principiilor și obiectivelor prevăzute în Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale6 , în Agenda pentru competențe în Europa7 și în Recomandarea Consiliului privind parcursurile de actualizare a competențelor8 : noi oportunități pentru adulți.

Propunerile depuse în cadrul lotului 3 trebuie să abordeze una dintre următoarele două priorități, detaliate la rubrica „Crearea unui proiect”:

  • Prioritatea 6: crearea de registre naționale cu oportunități de formare profesională relevante pentru piața muncii și care îndeplinesc standardele de calitate;
  • Prioritatea 7: sprijinirea Pactului privind competențele

Obiectivele acțiunii

Obiectivele generale sunt următoarele:

  • Inițiative inovatoare cu un impact puternic asupra reformelor din sectorul educației și formării în domenii strategice specifice de politică;
  • Contribuția la consolidarea capacității de inovare a Europei prin promovarea inovării în domeniul educației și formării;
  • Crearea unei schimbări sistemice prin încurajarea inovării atât la nivel de practică, cât și la nivel de politici;
  • Sprijinirea ideilor orientate spre viitor, care se axează pe subiectele-cheie și prioritățile de la nivelul UE, cu un potențial clar de a fi integrate în unul sau mai multe sectoare;
  • Ca metode și practici educaționale pe deplin inovatoare și revoluționare și/sau transfer de inovare: asigurarea unei exploatări durabile la nivelul UE a of rezultatelor proiectelor inovatoare și/sau transferabilitatea în diferite contexte și în rândul unor categorii de public diferite.

Obiectivele specifice includ:

  • Identificarea, dezvoltarea, testarea și/sau evaluarea abordărilor inovatoare care au potențialul de a fi integrate în vederea îmbunătățirii sistemelor de educație și formare și a eficacității politicilor și practicilor din domeniul educației și formării;
  • Lansarea de acțiuni-pilot pentru testarea soluțiilor la provocări prezente și viitoare, în vederea generării unui impact sistemic și durabil;
  • Sprijinirea cooperării transnaționale și a învățării reciproce cu privire la aspecte orientate spre viitor în rândul principalelor părți interesate și capacitarea acestora pentru a dezvolta soluții inovatoare și pentru a promova transferul respectivelor soluții în contexte noi, inclusiv consolidarea capacităților părților interesate relevante.

Activitățile din cadrul proiectelor orientate spre viitor ar trebui să contribuie la următoarele:

  • Îmbunătățirea calității, eficienței, atractivității și echității sistemelor de educație și formare;
  • Îmbunătățirea eficacității politicilor în domeniul educației și formării;
  • Sprijinirea punerii în aplicare a cadrelor și a inițiativelor juridice ale UE, precum și a recomandărilor specifice fiecărei țări formulate în cadrul semestrului european;
  • Îmbunătățirea dovezilor și a înțelegerii cu privire la grupul (grupurile) țintă, la situațiile de învățare și predare, precum și la metodologiile și instrumentele eficace care pot inspira și stimula inovarea la nivel de sistem;
  • Dezvoltarea cunoștințelor pentru a sprijini o politică bazată pe date concrete;
  • Generarea de schimbări comportamentale la nivelul UE.

Principalele activități din cadrul acestor priorități ar putea include (listă neexhaustivă):

  • cercetarea prin acțiune (action research), activități de cartografiere, producerea de rezultate sectoriale sau transsectoriale la scară largă;
  • activități transnaționale de consolidare a capacităților, cum ar fi formarea, analiza contextelor de politică, cercetarea în materie de politici, ajustări la nivel instituțional;
  • activități-pilot de testare a soluțiilor inovatoare;
  • evenimente transnaționale la scară largă sau activități de colaborare în rețea, fie sectoriale, fie transsectoriale;
  • activități de exploatare pentru diseminarea rezultatelor în comunitatea sau sectorul educațional;
  • activități ale grupurilor de reflecție, cercetare și experimentare în materie de idei inovatoare.

Proiectele orientate spre viitor trebuie să aplice instrumentele și mecanismele de la nivelul UE ori de câte ori acestea sunt relevante.

Proiectele orientate spre viitor ar trebui să includă elaborarea unui plan de acțiune pe termen lung (dincolo de durata proiectului finanțat prin Erasmus+) pentru adoptarea și integrarea progresive ale inovațiilor dezvoltate, pentru a avea un impact asupra sistemelor de educație și formare, în colaborare cu autoritățile și instituțiile relevante. Ele ar trebui, de asemenea, să asigure vizibilitatea adecvată și diseminarea pe scară largă a activităților, inclusiv la nivelul politic al UE și la nivel politic național.

Proiectele orientate spre viitor ar putea, de asemenea, să indice modul în care oportunitățile de finanțare din partea UE (de exemplu, fondurile structurale europene, Fondul european pentru investiții strategice, Mecanismul de redresare și reziliență, Fondul pentru o tranziție justă), finanțările naționale și regionale, dar și finanțările private, pot sprijini punerea în aplicare a respectivelor proiecte. Acestea ar putea să ia în considerare strategiile naționale și regionale de specializare inteligentă și evoluțiile ecosistemelor industriale europene.

Criterii care trebuie îndeplinite pentru a depune o cerere pentru proiecte orientate spre viitor

Criterii de eligibilitate

Pentru a fi eligibile pentru un grant Erasmus+, propunerile de proiecte orientate spre viitor trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

Cine poate depune o cerere?

Solicitanții (coordonatorul și partenerii cu drepturi depline) trebuie să fie:

  • organizații/entități publice sau private, active în domeniul educației și formării profesionale sau pe piața muncii;
  • stabilite într-un stat membru al UE sau într-o țară terță asociată la program (țările care se află în proces de negociere în vederea încheierii unui acord de asociere sunt eligibile cu condiția ca acordul să intre în vigoare înainte de semnarea acordului de grant).

Excepție: pentru lotul 3, „Prioritatea 7 Sprijin pentru Pactul privind competențele”, calitatea de coordonator poate fi deținută numai de organizațiile coordonatoare ale parteneriatelor din cadrul Pactului privind competențele, iar calitatea de parteneri cu drepturi depline poate fi deținută numai de organizațiile care sunt implicate în parteneriatele existente în cadrul Pactului privind competențele la termenul-limită de depunere.

Instituțiile de învățământ superior stabilite într-un stat membru al UE sau într-o țară terță asociată la program trebuie să dețină o Cartă Universitară Erasmus (ECHE) valabilă.

Organizațiile din țări terțe care nu sunt asociate la program pot participa în calitate de parteneri asociați (nu în calitate de coordonatori sau de parteneri cu drepturi depline).

Componența consorțiului

Pentru lotul 1:

Parteneriatul trebuie să includă cel puțin 3 solicitanți (coordonator și parteneri cu drepturi depline) din minimum 3 state membre ale UE sau țări terțe asociate la program.

Entitățile afiliate nu sunt luate în considerare în cadrul criteriilor minime de eligibilitate pentru componența consorțiului.

Consorțiul trebuie să includă cel puțin o autoritate publică de nivel național sau regional (de exemplu, ministere ale inovării, educației, muncii și economiei, autorități în domeniul calificărilor sau al asigurării calității etc.), dintr-un stat membru al UE sau dintr-o țară terță asociată la program, în calitate de solicitant (coordonator sau partener cu drepturi depline).

În cadrul Priorității 1 (Tehnologia educației - EdTech), consorțiul trebuie să includă cel puțin o societate EdTech dintr-un stat membru al UE sau dintr-o țară terță asociată la program, în calitate de solicitant (coordonator sau partener cu drepturi depline).

Pentru lotul 2:

Consorțiul trebuie să includă cel puțin 6 solicitanți (coordonator și parteneri cu drepturi depline) din minimum 3 state membre ale UE sau țări terțe asociate la program.

Entitățile afiliate nu sunt luate în considerare în cadrul criteriilor minime de eligibilitate pentru componența consorțiului.

Pentru cel puțin 3 țări eligibile, consorțiul trebuie să includă, pentru fiecare țară:

  1. cel puțin o întreprindere sau o organizație reprezentativă a unei industrii sau a unui sector și
  2. cel puțin un furnizor de educație și formare profesională sau o organizație reprezentativă (la nivel secundar și/sau terțiar).

Pentru lotul 3:

În cadrul Priorității 6, consorțiul trebuie să includă cel puțin 3 solicitanți (coordonator și parteneri cu drepturi depline) din minimum 3 state membre ale UE sau țări terțe asociate la program.

Entitățile afiliate nu sunt luate în considerare în cadrul criteriilor minime de eligibilitate pentru componența consorțiului.

Trebuie să includă, de asemenea, entități publice sau private responsabile sau care au un grad ridicat de responsabilitate (sau de influență) în ceea ce privește organizarea și/sau finanțarea și/sau furnizarea de servicii educaționale adulților (de exemplu, evaluarea competențelor, validarea competențelor, educație și formare, orientare și îndrumare), în calitate de solicitanți sau de parteneri asociați.

În cadrul Priorității 7, consorțiul trebuie să includă numai parteneri din cadrul parteneriatelor existente în cadrul Pactului privind competențele, în calitate de solicitanți (coordonator și parteneri cu drepturi depline) din minimum 3 state membre ale UE sau țări terțe asociate la program. Entitățile afiliate nu sunt luate în considerare în cadrul criteriilor minime de eligibilitate pentru componența consorțiului.

Locul de desfășurare a activităților

Activitățile trebuie să se desfășoare în statele membre ale UE sau în țările terțe asociate la program.

Durata proiectului

Pentru lotul 1, proiectele ar trebui, în mod normal, să aibă o durată cuprinsă între 24 și 48 de luni (sunt posibile prelungiri, dacă acestea sunt justificate în mod corespunzător și introduse printr-un amendament).

Pentru lotul 2, proiectele ar trebui, în mod normal, să aibă o durată de 36 de luni (sunt posibile prelungiri, dacă acestea sunt justificate în mod corespunzător și introduse printr-un amendament).

Pentru lotul 3 proiectele ar trebui, în mod normal, să aibă o durată de 24 de luni (sunt posibile prelungiri, dacă acestea sunt justificate în mod corespunzător și introduse printr-un amendament).

Durata trebuie să fie aleasă în etapa de depunere a cererilor, în funcție de obiectivul proiectului, de tipul de activități planificate în timp, de bugetul și de ambițiile stabilite pentru proiect.

Unde se depune cererea?

La Agenția Executivă Europeană pentru Educație și Cultură (EACEA).

Numărul de identificare al cererii de propuneri – lotul 1: ERASMUS-EDU-2023-PI-FORWARD-LOT1

Numărul de identificare al cererii de propuneri – lotul 2: ERASMUS-EDU-2023-PI-FORWARD-LOT2

Numărul de identificare al cererii de propuneri – lotul 3: ERASMUS-EDU-2023-PI-FORWARD-LOT3

Când se depune cererea?

Solicitanții trebuie să depună cererea de grant până la 15 martie, ora 17:00 (ora Bruxelles-ului)

Organizațiile solicitante vor fi evaluate în funcție de criteriile de excludere și de selecție relevante. Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați partea C din prezentul ghid.

Crearea unui proiect

Proiectele orientate spre viitor ar trebui să aibă întotdeauna în vedere următoarele contexte de politică transversale:

  1. Plan de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale.
  2. Pactul verde european al Comisiei Europene9 , obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU10 și Declarația de la Paris privind schimbările climatice11 ;
  3. Agenda pentru competențe în Europa12 ;
  4. Recomandarea Consiliului privind educația și formarea profesională (EFP) pentru competitivitate durabilă, echitate socială și reziliență13
  5. Recomandarea Consiliului privind microcertificatele14
  6. Recomandarea Consiliului privind conturile personale de învățare15
  7. Rezoluția Consiliului privind un nou plan european pentru învățarea în rândul adulților (2021-2030)16
  8. Recomandarea Consiliului privind parcursurile de actualizare a competențelor: noi oportunități pentru adulți17 .
  9. Transformare digitală în cadrul sistemelor de educație și formare, precum și în rândul tinerilor, astfel cum se prevede în Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-202718 al Comisiei Europene;

Lotul 1: Educația digitală (transsectorială)

Propunerile depuse în cadrul lotului 1 trebuie să sprijine educația digitală de înaltă calitate și favorabilă incluziunii, în conformitate cu Planul de acțiune pentru educația digitală (2021-2027).

Sistemele de educație și formare trec în prezent printr-o transformare digitală profundă, care este determinată de progresele înregistrate în materie de conectivitate, de utilizarea pe scară largă a dispozitivelor și a aplicațiilor digitale, de nevoia de flexibilitate individuală, de disponibilitatea pe scară mai largă și nevoia de conținut educațional digital de înaltă calitate, precum și de cererea tot mai mare de competențe digitale. Pandemia de COVID-19, care a afectat puternic educația și formarea, a accelerat schimbarea și a oferit o multitudine de experiențe și perspective noi de învățare.

Planul de acțiune pentru educația digitală (2021-2027) stabilește politica UE pentru transformarea digitală în educație și formare pentru următoarea perioadă de programare. Este un apel la acțiune pentru o cooperare mai strânsă la nivel european cu scopul de a învăța din criza provocată de pandemia de COVID-19 și de a adapta sistemele de educație și formare la era digitală. Planul de acțiune prevede 14 acțiuni încadrate în două priorități strategice, și anume:

  • Sprijinirea dezvoltării unui ecosistem de educație digitală de înaltă performanță (1)
  • Abordarea necesității de a consolida competențele digitale pentru transformarea digitală (2)

Adoptat de Comisie ca factor de facilitare esențial al Spațiului european al educației, Planul de acțiune a început să fie pus în aplicare în ianuarie 2021.

În ultimele luni, răspunzând la invitația Consiliului și ca urmare a discursului privind starea Uniunii susținut de Președinta Comisiei, von der Leyen, în 2021, Comisia a lansat un dialog structurat cu statele membre în ceea ce privește educația și competențele digitale. Dialogul își propune să sprijine statele membre în procesul de transformare digitală a sistemelor lor de educație și formare, printr-o abordare integrată, consecventă și mai ambițioasă, care să reunească diferite sectoare ale administrației publice, dar și sectorul privat (de exemplu, societățile EdTech), partenerii sociali și societatea civilă. Prin intermediul dialogului structurat, Comisia și statele membre vor prezenta o analiză comună a situației și a perspectivelor la nivel național, vor identifica lecțiile învățate și următoarele etape necesare pentru măsuri ulterioare privind educație digitală. Dialogul se va finaliza la sfârșitul anului 2022, iar rezultatele acestuia vor fi integrate în acțiunile viitoare derulate la nivelul UE cu privire la educația și competențele digitale, inclusiv două propuneri de recomandare ale Consiliului referitoare la factorii care favorizează educația digitală și la îmbunătățirea ofertei de competențe digitale în educație și formare.

În acest context, este necesar să se asigure că sunt instituite metodologiile și oportunitățile adecvate de formare a cadrelor didactice, pentru a permite dezvoltarea eficace a aptitudinilor și competențelor digitale prin educație și formare. Printre acestea se numără folosirea informaticii ca mijloc de promovare a utilizării active a tehnologiilor la o vârstă fragedă și dezvoltarea de aptitudini și competențe care să răspundă problemelor sociale urgente, cum ar fi combaterea dezinformării și promovarea alfabetizării digitale.

În plus față de aspectele prezentate anterior, Planul de acțiune pentru educația digitală prevede sprijinirea unei cooperări mai eficace în domeniul educației și formării digitale la nivelul UE prin crearea unui centru european pentru educația digitală. Centrul va promova colaborarea intersectorială, va identifica și va face schimb de bune practici și va sprijini statele membre și sectorul educației și formării cu instrumente, cadre, orientări, expertiză tehnică și cercetare în domeniul educației digitale. Centrul ar trebui să conecteze inițiativele și actorii din domeniul educației digitale de la nivel național și regional și să sprijine modele noi de schimb de conținut educațional digital, abordând aspecte precum standardele comune, interoperabilitatea, accesibilitatea și asigurarea calității. În conformitate cu obiectivele centrului, este important, de asemenea, ca toți actorii din ecosistemul educației digitale să fie sprijiniți pentru a coopera între ei în mod eficient și, în special, pentru a facilita colaborarea dintre autoritățile publice/instituțiile de educație și formare și sectoarele care se dezvoltă cu rapiditate, cum ar fi tehnologia educațională europeană (EdTech).

Proiectele orientate spre viitor vor aborda una dintre următoarele trei priorități:

Prioritatea 1: tehnologia educațională (EdTech): utilizarea la scară largă, prin cooperare și asigurarea calității, a soluțiilor dezvoltate în UE

Sectorul european al tehnologiei educaționale (EdTech) este o sursă esențială de inovare în educația digitală și se dezvoltă cu rapiditate. Totuși, acesta rămâne extrem de fragmentat, lipsindu-i adeseori experiența și capacitatea de a coopera în mod eficient și într-o manieră durabilă cu instituțiile de educație și formare și cu autoritățile publice.

Proiectele orientate spre viitor din acest domeniu prioritar vor implica organizații EdTech din UE prin promovarea cooperării între industrie și autoritățile publice, contribuind astfel la dezvoltarea unui ecosistem european al educației digitale de înaltă performanță.

Proiectele din cadrul acestei priorități trebuie să vizeze atât:

  • dezvoltarea unui cadru de asigurare a calității tehnologiei educaționale, bazat pe date concrete, în cooperare cu ministere ale educației, în funcție de rezultatele învățării obținute prin integrarea soluțiilor de tehnologie educațională în activitățile de predare, învățare și evaluare, cât și
  • promovarea cooperării intersectoriale dintre furnizorii de tehnologie educațională, instituțiile de educație și formare și autoritățile publice, în vederea asigurării unui acces eficient și echitabil la conținut educațional digital de înaltă calitate.

Prioritatea 2: abordări pedagogice eficace privind informatica pentru învățământul primar și secundar

Informatica19 este încă o disciplină relativ nouă în învățământul școlar. În timp ce unele țări europene au o tradiție îndelungată în ceea ce privește predarea acestei discipline, alte țări au introdus această materie abia de curând, în special în învățământul primar și secundar inferior. Procesele de reformă recente au condus la schimbări în programa școlară și la o tendință generală de îmbunătățire a pregătirii informatice în școlile din UE. Totuși, dovezile existente arată că, în pofida faptului că există experiență în predarea informaticii în învățământul terțiar și, într-o oarecare măsură, în învățământul secundar superior, volumul de cunoștințe și de activități de cercetare aferent predării în învățământul secundar inferior și primar este mult mai limitat.

Sprijinirea dezvoltării unor abordări pedagogice eficace privind informatica și evaluarea conexă poate contribui la o mai bună pregătire a cadrelor didactice în sensul dobândirii și partajării de expertiză cu privire la modalitatea optimă de integrare a materiei la diferite niveluri ale învățământului școlar, în scopul unei mai bune promovări a utilizării active și sigure a tehnologiei digitale în rândul tinerilor.

Proiectele din cadrul acestei priorități trebuie să vizeze atât:

  • dezvoltarea și testarea de abordări pedagogice inovatoare și eficace, având un caracter adecvat și prezentând o evoluție clară între diferitele niveluri educaționale, cu un accent deosebit pe nivelul de învățământ primar și secundar,
  • cât și inițiative de formare a cadrelor didactice, menite să sporească disponibilitatea cadrelor didactice (generaliste și de specialitate) care au pregătirea și calificările adecvate pentru a preda această disciplină.

Prioritatea 3: formarea cadrelor didactice și elaborarea de programe de învățământ privind combaterea dezinformării și promovarea alfabetizării digitale

Ca parte a Planului de acțiune pentru educația digitală 2021-2027, Comisia Europeană a lansat orientări comune pentru cadre didactice și pedagogi, care vizează promovarea alfabetizării digitale și combaterea dezinformării prin educație și formare20 . Sunt necesare însă mai multe eforturi la nivel sistemic pentru a se asigura faptul că sistemele de educație și formare oferă efectiv tinerilor aptitudinile și competențele necesare pentru a aborda aceste probleme urgente și că pedagogii și cadrele didactice sunt sprijinite în formarea și dezvoltarea profesională continuă în domeniu.

În acest scop, proiectele orientate spre viitor privind formarea cadrelor didactice și elaborarea de programe de învățământ pentru promovarea alfabetizării digitale și combaterea dezinformării vor contribui la sprijinirea sistemelor de educație și formare și, în special, a cursanților, cadrelor didactice și pedagogilor în eforturile lor de a răspunde, într-un mod eficace și structurat, provocărilor noi și emergente din sala de clasă, strâns corelate cu dinamismul mediului online.

  • Proiectele din cadrul acestei priorități trebuie să vizeze atât învățământul pedagogic inițial și dezvoltarea profesională continuă în domeniul alfabetizării digitale, cât și combaterea dezinformării cu privire la conținut și metodologie, dar și cu privire la integrarea în cadrul sistemului;
  • Cercetare și schimb de abordări eficace și scalabile privind elaborarea programei de învățământ în domeniul alfabetizării digitale și al combaterii dezinformării.

Lotul 2: Educația și formarea profesională (EFP)

Propunerile depuse în cadrul lotului 2 trebuie să abordeze una dintre următoarele 2 priorități:

Prioritatea 4 - Microcertificate pentru capacitatea de inserție profesională

„Microcertificatele” reprezintă înregistrarea (de exemplu, o recompensare sau un certificat) a rezultatelor învățării dobândite de un cursant în urma unui volum de învățare redus. Întrucât lucrătorii și persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă încearcă să se perfecționeze și să se recalifice profesional în conformitate cu cerințele în schimbare rapidă de pe piața muncii, cu impactul dublei tranziții verzi și digitale și cu redresarea în urma pandemiei de COVID-19, utilizarea microcertificatelor a înregistrat o creștere și un grad de adoptare exponențiale. Microcertificatele au un potențial imens de a sprijini învățarea pe tot parcursul vieții și formele de învățare mai favorabile incluziunii, prin moduri de învățare mai flexibile și oportunități de învățare relevante. Prin intermediul propunerii sale de recomandare a Consiliului privind o abordare europeană a microcertificatelor pentru învățarea pe tot parcursul vieții și capacitatea de inserție profesională, Comisia a luat măsuri în vederea stabilirii unei definiții, a unui format standard de descriere a microcertificatelor și al unor principii privind conceperea și eliberarea microcertificatelor.

Aceste elemente sunt esențiale pentru a garanta calitatea, încrederea și adoptarea microcertificatelor și pentru a le permite acestora să își realizeze pe deplin potențialul ca monedă de schimb pentru învățare. Pentru a valorifica și mai mult potențialul microcertificatelor, proiectele ar trebui să abordeze unul dintre următoarele domenii sau o combinație a acestora:

  • Microcertificate pentru o piață a muncii mai favorabilă incluziunii: modul în care microcertificatele pot fi utilizate în cadrul ecosistemelor de competențe și al politicilor active din domeniul pieței muncii (și anume, servicii de ocupare a forței de muncă, sprijin pentru formare și stimulente pentru încadrarea în muncă) cu scopul de a sprijini capacitatea de inserție profesională și incluziunea grupurilor dezavantajate, cum ar fi tinerii, beneficiarii venitului minim, șomerii de lungă durată, persoanele cu dizabilități și persoanele cu un nivel scăzut de calificare de pe piețele muncii din UE.
  • Microcertificate pentru tranziția verde: modul în care microcertificatele pot fi concepte, eliberate și actualizate pentru a înzestra persoanele cu competențele necesare pentru tranziția verde, pe baza utilizării informațiilor privind competențele de pe piața muncii și a contribuțiilor din partea angajatorilor, a industriei și a partenerilor sociali.
  • Portabilitatea microcertificatelor: modul în care putem utiliza de manieră optimă digitalizarea, standardele deschise și serviciile de autentificare, inclusiv acreditările digitale europene pentru învățare (componentă a Europass), pentru a asigura portabilitatea microcertificatelor între țări, angajatori, sistemul de educație și formare și sistemul de ocupare a forței de muncă.

Prioritatea 5: Îmbunătățirea atractivității educației și formării profesionale (EFP) prin intermediul parteneriatelor și al rețelelor de furnizori de EFP

În întreaga UE, se manifestă tendința conform căreia proaspeții absolvenți ai programelor de EFP (din învățământul secundar superior și postliceal) au șanse semnificativ mai mari de inserție profesională comparativ cu proaspeții absolvenți ai învățământului general. În plus, EFP joacă un rol esențial în cadrul învățământului secundar superior european, aproximativ jumătate (48,4 %) din numărul total al cursanților înscriși în învățământul secundar superior regăsindu-se printre cursanții înscriși în programe de EFP.

Cu toate acestea, în unele țări, EFP se confruntă în continuare cu multe prejudecăți și suferă din cauza unei imagini negative; prin urmare, este necesară schimbarea mentalității în rândul tinerilor, al părinților, al întreprinderilor și al cursanților adulți, la nivel local - și anume la nivelul în care se desfășoară EFP, în strânsă cooperare cu rețelele de furnizori de EFP.

De asemenea, creșterea gradului de sensibilizare cu privire la importanța educației și formării profesionale continue ar aduce beneficii competitivității întreprinderilor și lucrătorilor.

Considerarea EFP ca opțiune atractivă face parte din viziunea Recomandării Consiliului privind educația și formarea profesională: „[...] având în vedere tranziția verde și tranziția digitală” și provocările demografice, „este necesar să se extindă și să se îmbunătățească în mod semnificativ oferta de educație și formare profesională, atât pentru tineri, cât și pentru adulți, sporind în același timp atractivitatea și calitatea educației și formării profesionale inițiale.”

Aceste provocări impun luarea de măsuri, de exemplu prin îmbunătățirea capacității la nivel local de a crește nivelul de atractivitate și de excelență al EFP și de a spori dimensiunea practică a politicii, inițiativelor și programelor UE în materie de EFP.

Proiectele trebuie să pună în aplicare cel puțin setul de activități menționat mai jos (pot fi adăugate activități suplimentare):

  • Crearea de noi rețele și parteneriate de furnizori de EFP și/sau consolidarea celor existente la nivel sectorial, regional, național sau european, în special în cazul țărilor care dispun de mecanisme de reprezentare limitate pentru furnizorii de EFP, cu scopul de a asigura o comunicare eficace cu comunitatea EFP în vederea consolidării atractivității și excelenței domeniului EFP în moduri inovatoare; printre acestea s-ar putea număra posibilitatea de a contribui la și/sau de a crea comunități de practici (inclusiv virtuale) pentru a sprijini atractivitatea EFP și excelența în acest domeniu.
  • Organizarea de campanii de comunicare la nivel național și/sau transnațional care să evidențieze beneficiile și oportunitățile profesionale oferite de calificările obținute în domeniul educației și formării profesionale inițiale, în cazul tinerilor, precum și în domeniul perfecționării și al recalificării, în cazul adulților;
  • Organizarea de evenimente și/sau de inițiative de colaborare în rețea la nivel local, regional, național sau european, cu scopul de a asigura o comunicare largă cu diferite grupuri-țintă, combinând metodele de comunicare online inovatoare și cu metodele de comunicare tradiționale; acestea vor fi caracterizate printr-un grad ridicat de inovare21 ;
  • Consolidarea cooperării cu actorii economici și sociali, inclusiv autorități publice, parteneri sociali și angajatori, în vederea mobilizării pentru realizarea de acțiuni menite să sporească atractivitatea EFP și excelența în acest domeniu, dar și cu scopul de a încuraja mediile de lucru care favorizează învățarea. Se vor depune eforturi pentru a include în proiecte autorități naționale și regionale, în măsura posibilului;
  • Selectarea de mărturii, numirea de ambasadori și/sau instituirea de premii pentru excelență în diferite domenii (pentru cursanți, cadre didactice și formatori din domeniul EFP, pentru furnizori de EFP care aplică practici inovatoare, pentru întreprinderi, ucenicii etc.), care să servească drept sursă de inspirație și drept exemple de mobilizare în vederea creșterii atractivității EFP și a excelenței în acest domeniu. Premiile și alte inițiative pot fi naționale sau transnaționale și se pot baza pe elemente care există deja în unele țări și care pot fi puse extinse și adaptate și în alte țări.

Proiectele din cadrul priorității 5 sunt încurajate să coopereze cu alte proiecte selectate în cadrul aceleiași priorități și să creeze sinergii între activitățile lor (inclusiv prin organizarea de evenimente comune).

Lotul 3: Educația adulților

Propunerile depuse în cadrul lotului 3 trebuie să abordeze următoarea prioritate:

Prioritatea 6: crearea de registre naționale cu oportunități de formare profesională relevante pentru piața muncii și care îndeplinesc standardele de calitate

Conform relatărilor cursanților potențiali, unul dintre motivele care limitează participarea la învățarea în rândul adulților este reprezentat de informațiile nesigure cu privire la oportunități. În multe state membre este dificil să se navigheze prin peisajul diversificat al oportunităților de formare a adulților și, de multe ori, nu este clar pentru observatori dacă o anumită oportunitate este de calitate sau nu și dacă va fi utilă sau nu la un moment ulterior pe piața muncii. Pentru adulți, această situație descurajează căutarea și valorificarea unor astfel de oportunități. Pentru organismele de finanțare potențiale - autorități publice sau angajatori - această situație reduce dorința de a spori investițiile în dezvoltarea de competențe. Registrele naționale cu oportunități de formare profesională relevante pentru piața muncii și care îndeplinesc standardele de calitate sunt utilizate ca instrument inovator pentru abordarea acestor provocări în mai multe state membre, fiind adesea corelate cu sprijin financiar pentru ca persoanele să valorifice oportunitățile din aceste registre, care, uneori, includ și informații cu privire la oportunități de orientare și de validare. Informațiile de calitate cu privire la oferta de oportunități de orientare și de validare ar reprezenta, de asemenea, un sprijin pentru beneficiarii potențiali ai registrelor, încurajându-i să le utilizeze și să facă cea mai bună alegere.

Proiectele vor identifica metode și mecanisme prin care să contribuie la asigurarea faptului că aceste registre, odată operaționale, atrag un număr semnificativ de utilizatori datorită faptului că:

  • îmbunătățesc comunicarea dintre „universul educației și al formării” și „universul muncii” (de exemplu, prin implicarea, la nivelul guvernanței lor, a informațiilor privind competențele și a partenerilor sociali, a furnizorilor de educație și formare și a altor părți interesate relevante);
  • mențin un echilibru adecvat între asigurarea calității și oferirea de oportunități diverse, care să răspundă nevoilor de pe piața muncii;
  • combină simplitatea din perspectiva utilizatorului cu un nivel adecvat de flexibilitate în plan secund („back end”)/în ceea ce privește oportunitățile incluse (de exemplu, posibilitatea de a dispune de „mai multe căi de acces” la registru, diferențierea regională a oportunităților incluse etc.); și
  • Stimulează investițiile suplimentare pentru formare (de exemplu, devenind o sursă de încredere pentru sistemele publice care acordă sprijin financiar pentru formare sau pentru negocierea colectivă sau la nivel de întreprindere în ceea ce privește drepturile la formare).
  • Sunt interoperabile cu alte registre naționale și cu platforma Europass datorită faptului că folosesc standardele modelului european de învățare (schemă de date).

Prioritatea 7: Sprijinirea Pactului privind competențele

Pactul privind competențele este prima acțiune emblematică a Agendei pentru competențe în Europa pentru 2020. Pactul este ferm ancorat în principiile Pilonului european al drepturilor sociale și sprijină obiectivele Pactului verde și transformarea digitală, astfel cum se prevede în Comunicarea Comisiei intitulată „O Europă socială puternică pentru tranziții juste”. De asemenea, contribuie la îndeplinirea obiectivului UE ca 60 % dintre adulți să participe în fiecare an la activități de formare până în 2030, astfel cum se prevede în Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale.

Pactul privind competențele reprezintă un nou model de angajament pentru abordarea provocărilor în materie de competențe și pentru realizarea obiectivelor traiectoriei de redresare, ale Strategiei industriale a UE și ale dublei tranziții verzi și digitale. Planul își propune să abordeze mai în detaliu lacunele în materie de competențe la nivelul tuturor ecosistemelor industriale prin mobilizarea întreprinderilor, a lucrătorilor, a autorităților naționale, regionale și locale, a partenerilor sociali, a organizațiilor din industrie, a furnizorilor de educație și formare profesională, a camerelor de comerț și a serviciilor de ocupare a forței de muncă, pentru a investi în acțiuni de perfecționare și recalificare. Prin unirea forțelor și asumarea de angajamente concrete în vederea realizării de investiții în formarea persoanelor în vârstă de muncă, parteneriatele în materie de competențe constituite în temeiul pactului contribuie la abordarea provocărilor actuale în materie de competențe.

Drept urmare, proiectele care se încadrează la această prioritate trebuie să includă numai parteneri ai actualelor parteneriate constituite în temeiul Pactului privind competențele.

Proiectele vor pune în aplicare toate activitățile enumerate în continuare:

  • dezvoltarea și sprijinirea de structuri și mecanisme de guvernanță care conectează membrii din cadrul aceluiași parteneriat instituit în temeiul Pactului privind competențele;
  • dezvoltarea și sprijinirea cooperării dintre întreprinderile mari și IMM-uri și dintre IMM-urile care sunt membre ale aceluiași parteneriat constituit în temeiul Pactului privind competențele în domeniul formării;
  • sprijinirea definirii, a punerii în aplicare și a monitorizării angajamentelor concrete care au fost sau vor fi asumate de parteneriatul constituit în temeiul Pactului privind competențele, de exemplu:
    • colectarea de informații privind competențele;
    • perfecționarea persoanelor cu un nivel redus de calificare;
    • recalificarea persoanelor pentru a realiza noi sarcini la locul lor de muncă, recalificarea persoanelor din alte sectoare și înzestrarea acestora cu competențe transferabile în propriul sector, în special pentru integrarea pe piața muncii a refugiaților din Ucraina.

Impactul preconizat

Proiectele orientate spre viitor intenționează să ofere soluții inovatoare care pot fi integrate la nivel regional, național și european și care, în mod ideal, au potențialul de a fi dezvoltate în continuare, fie prin finanțare din partea UE, fie prin sprijin național și regional.

Practicile ascendente ar trebui să abordeze în mod corect prioritățile stabilite pentru a consolida capacitatea de inovare a Europei, pentru a avea un impact puternic asupra reformelor din domeniul educației și formării profesionale și pentru a iniția schimbări sistemice.

Prin diseminarea pe scară largă a rezultatelor proiectelor la nivel transnațional, național și/sau regional, ținând seama, de asemenea, de ecosistemele industriale naționale și europene și de strategiile regionale de specializare inteligentă, se preconizează că proiectele orientate spre viitor vor avea un impact cathartic la nivel de sistem pentru a ajuta sistemele de educație și formare să facă față mai bine provocărilor unei lumi în schimbare rapidă.

Criterii de atribuire

Relevanța proiectului (maximum 30 de puncte)

  • Legătura cu politica și inițiativele UE: propunerea instituie și dezvoltă un proiect care sprijină o idee orientată spre viitor la nivelul UE, luând în considerare și promovând instrumentele și inițiativele UE existente (dacă este relevant). Propunerea sprijină, de asemenea, punerea în aplicare a politicilor UE (de exemplu, Agenda pentru competențe în Europa), a cadrelor și inițiativelor UE, cum ar fi recomandările specifice fiecărei țări formulate în cadrul semestrului european;
  • Scop: propunerea este relevantă atât pentru obiectivul acțiunii, precum și pentru obiectivele generale și specifice ale acesteia (a se vedea secțiunea „Obiectivele acțiunii” de mai sus);
  • Domeniul de aplicare: propunerea abordează una dintre prioritățile acțiunii (a se vedea secțiunea „Crearea unui proiect” de mai sus). În funcție de prioritatea abordată:
    • Lotul 1: Educația digitală (transsectorială) - Sprijinirea educației digitale de înaltă calitate și favorabile incluziunii: măsura în care propunerea planifică și integrează în mod coerent activitățile, cercetarea și evenimentele care contribuie în mod clar la obiectivele lotului, în special în raport cu obiectivele specifice ale priorităților vizate de fiecare propunere.
    • Prioritatea 4 – Microcertificate pentru capacitatea de inserție profesională: măsura în care propunerea garantează că microcertificatele utilizează sistemele naționale și instrumentele și serviciile UE existente sau au în vedere adaptarea acestora, în ceea ce privește: (1) competențele și calificările (cadrele naționale ale calificărilor, sistemele de credite, Europass, inclusiv acreditările digitale europene pentru învățare, instrumentele de asigurare a calității etc.) și (2) capacitatea de inserție profesională (sistemele de formare, conturile personale de învățare pe tot parcursul vieții, serviciile publice de ocupare a forței de muncă, colaborarea cu partenerii sociali etc.);
    • Prioritatea 5 - Atractivitatea EFP: măsura în care propunerea instituie sau consolidează rețele și asociații de furnizori de EFP cu scopul de a contribui în moduri inovatoare și concrete la sporirea atractivității și excelenței în domeniul EFP și de a comunica cu furnizori de EFP din țări în care mecanismele de reprezentare a furnizorilor de EFP sunt limitate.
    • Prioritatea 6 – Registre naționale cu oportunități de formare: măsura în care propunerea are în vedere cooperarea și schimbul de idei privind modul în care se pot crea sau consolida registre naționale eficace, cu oportunități de formare care sunt relevante pentru piața muncii și îndeplinesc standardele de calitate, care să funcționeze ca un element de referință demn de încredere pentru sistemele publice sau private care acordă sprijin financiar pentru formare, precum și măsura în care acestea respectă schema de date a modelului european de învățare;
    • Prioritatea 7 - Sprijinirea Pactului privind competențele: măsura în care propunerea are în vedere acțiuni care vor consolida cooperarea dintre parteneri, conducând astfel la îmbunătățirea informațiilor privind competențele și la perfecționarea și recalificarea eficace a lucrătorilor.
  • Inovare: propunerea ia în considerare metode și tehnici de ultimă generație și conduce la rezultate și soluții inovatoare care pot fi integrate într-unul sau mai multe sectoare economice sau educaționale;
  • Consecvență: obiectivele sunt bazate pe o analiză atentă a nevoilor; sunt definite în mod clar, realist și abordează aspecte relevante pentru organizațiile participante și pentru acțiune;
  • Valoare adăugată europeană: propunerea demonstrează în mod clar valoarea adăugată la nivelul sistemic al UE, generată prin transnaționalitatea sa și prin transferabilitatea sa potențială;
  • Cadrul postpandemie: măsura în care propunerea integrează măsuri de stimulare a unor politici și practici noi la nivel sistemic pentru a face față noilor provocări generate de recenta pandemie.

Calitatea elaborării și a punerii în aplicare a proiectului (maximum 30 de puncte)

  • Coerență: elaborarea de ansamblu a proiectului asigură coerența între obiectivele proiectului, metodologie, activități, durată și bugetul propus. Propunerea prezintă un set coerent și cuprinzător de activități adecvate care răspund nevoilor identificate și conduc la rezultatele preconizate;
  • Structură: programul de lucru este clar și complet (acoperind etapele corespunzătoare ale proiectului: pregătirea, punerea în aplicare, monitorizarea, evaluarea, diseminarea și exploatarea). Propunerea include o analiză ex ante și o analiză ex post (ambele efectuate pe durata proiectului) privind inovațiile introduse în educație;
  • Metodologie: calitatea și fezabilitatea metodologiei propuse, precum și adecvarea acesteia pentru obținerea rezultatelor preconizate, utilizând instrumentele UE ori de câte orice acestea sunt relevante pentru proiect;
  • Gestionare: sunt prevăzute mecanisme de gestionare solide. Termenele, organizarea, sarcinile și responsabilitățile sunt bine definite și realiste. Propunerea alocă resurse adecvate pentru fiecare activitate;
  • Îmbunătățirea calității și a eficacității: propunerea integrează în mod clar inovarea pe care o preconizează în activități și rezultate care să îmbunătățească calitatea, eficiența și echitatea sistemelor de educație și formare;
  • Buget: bugetul prevede resursele adecvate necesare pentru succesul proiectului, fără a fi nici supraestimat, nici subestimat;
  • Controlul financiar și al calității: măsurile de control (evaluarea continuă a calității și formării, evaluări inter pares, activități de analiză comparativă etc.) și indicatorii de calitate asigură faptul că punerea în aplicare a proiectului este de înaltă calitate și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Provocările/riscurile proiectului sunt clar identificate și acțiunile de atenuare sunt abordate în mod corespunzător. Sunt planificate procese de revizuire de către experți, ca parte integrantă a proiectului. Programul de lucru include o evaluare externă independentă a calității la jumătatea perioadei și cu câteva luni înainte de încheierea proiectului, pentru a permite posibile ajustări ale proiectului.

Calitatea parteneriatului și a modalităților de cooperare (maximum 20 de puncte)

  • Configurația: componența parteneriatului este în conformitate cu obiectivele acțiunii și ale proiectului. Acesta reunește o combinație adecvată de organizații relevante având profilurile, competențele, experiența, expertiza și sprijinul administrativ necesare pentru realizarea cu succes a întregului proiect. Propunerea include parteneri care reprezintă în mod adecvat abordarea sectorială sau transsectorială vizată. Configurația în funcție de lotul/prioritatea abordat(ă):
    • ​​Prioritatea 4 – Microcertificate pentru capacitatea de inserție profesională: Măsura în care parteneriatul include organizații care sunt implicate activ în componenta de politică sau de practică a domeniilor învățării pe tot parcursul vieții (inclusiv toate nivelurile și tipurile de învățare, educație și formare) și în sistemele de ocupare a forței de muncă, inclusiv în politicile active din domeniul pieței forței de muncă (și anume, servicii de ocupare a forței de muncă, sprijin pentru formare și stimulente pentru încadrarea în muncă).
    • Prioritatea 5 - Atractivitatea EFP: Măsura în care parteneriatul:
      • include asociații sau rețele europene, naționale, regionale sau sectoriale de furnizori de EFP;
      • include autorități publice cu scopul de a garanta impactul activităților;
      • asigură o acoperire geografică adecvată, în special cu privire la țările în care mecanismele de reprezentare a furnizorilor de EFP sunt limitate.
  • Angajament: contribuțiile partenerilor sunt semnificative, pertinente și complementare. Repartizarea responsabilităților și a sarcinilor este clară, adecvată și demonstrează angajamentul și contribuția activă a tuturor organizațiilor participante în raport cu expertiza și cu capacitatea lor specifică;
  • Sarcini: coordonatorul demonstrează un înalt nivel de gestionare și de coordonare a rețelelor transnaționale și dă dovadă de capacitate de conducere într-un mediu complex. Sarcinile individuale sunt alocate pe baza expertizei specifice a fiecărui partener;
  • Colaborare/spirit de echipă: se propune un mecanism eficace care să asigure eficiența coordonării, a procesului decizional, a comunicării și a soluționării litigiilor dintre organizațiile participante, participanți și alte părți interesate relevante;
  • Dimensiunea geografică și implicarea țărilor terțe care nu sunt asociate la program (dacă este cazul): parteneriatul include parteneri relevanți din diferite zone geografice, iar această compoziție geografică este motivată. Dacă este cazul, implicarea organizațiilor participante din țări terțe care nu sunt asociate la program aduce o valoare adăugată esențială pentru realizarea obiectivelor proiectului orientat spre viitor.

Impact, diseminare și durabilitate (maximum 20 de puncte)

  • Exploatare: propunerea demonstrează modul în care rezultatele proiectului vor fi integrate la nivel de sistem în unul sau mai multe sectoare. Aceasta prevede mijloace de măsurare a exploatării pe durata proiectului și ulterior;
  • Diseminare: propunerea prevede un plan clar de diseminare a rezultatelor și include obiective cantitative și activități adecvate identificate, un calendar pertinent, instrumente și canale relevante pentru a garanta că rezultatele și beneficiile vor fi distribuite în mod eficace părților interesate relevante, factorilor de decizie și vectorilor inovării relevanți pe durata proiectului și ulterior. Propunerea indică, de asemenea, partenerul care va fi responsabil cu diseminarea și demonstrează experiența pertinentă pe care o are acesta în ceea ce privește activitățile de diseminare. Diseminarea ține seama, de asemenea, de strategiile naționale și regionale de specializare inteligentă pentru a avea un impact maxim la aceste niveluri;
  • Acces deschis: ca regulă generală și în limitele cadrelor legale naționale și europene existente, rezultatele trebuie să fie puse la dispoziție ca resurse educaționale deschise (OER), precum și pe platformele relevante profesionale, sectoriale sau ale autorităților competente. Propunerea va descrie modul în care datele, materialele, documentele, activitățile audio-vizuale și cele derulate pe platformele de comunicare socială produse vor fi puse la dispoziție în mod gratuit și promovate prin intermediul licențelor deschise. Propunerea nu conține limitări disproporționate;
  • Impact: propunerea demonstrează impactul potențial al proiectului:
    • asupra grupurilor și sectoarelor vizate;
    • asupra responsabililor de elaborarea politicilor la nivel de sistem;
    • în afara responsabililor de elaborarea politicilor și a autorităților vizate în mod direct în proiect, asupra factorilor de inovare privați sau publici de la nivel local, regional, național și/sau european. Propunerea demonstrează potențialul de a fi pusă în aplicare de alte părți interesate importante din sector sau din afara acestuia.

Propunerea cuprinde atât măsuri, cât și obiective și indicatori cantitativi identificați pentru monitorizarea progreselor și pentru evaluarea impactului preconizat (pe termen scurt și lung);

  • Durabilitate: propunerea explică modul în care proiectul orientat spre viitor va fi implementat și dezvoltat în continuare la diferite niveluri (local, regional, național). Propunerea include elaborarea unui plan de acțiune pe termen lung pentru punerea în aplicare progresivă a rezultatelor proiectului după finalizarea acestuia și pentru integrarea acestora în activitatea curentă. Acest plan se bazează pe parteneriate susținute, la nivelul corespunzător, între responsabilii de elaborarea politicilor, furnizorii de educație și formare și principalele părți interesate din industrie. Planul trebuie să includă identificarea structurilor de guvernanță adecvate, precum și planuri de scalabilitate și de sustenabilitate financiară, inclusiv potențiala identificare a resurselor financiare (europene, naționale și private), pentru a se asigura faptul că rezultatele și beneficiile obținute vor fi sustenabile pe termen lung.

Pentru a fi luate în considerare în vederea finanțării, cererile trebuie să acumuleze cel puțin 70 de puncte (dintr-un total de 100 de puncte), luându-se în considerare pragul minim necesar pentru fiecare dintre cele patru criterii de atribuire: minimum 15 puncte pentru categoria „Relevanța proiectului”; 15 puncte pentru „Calitatea elaborării și a punerii în aplicare a proiectului”, 10 puncte pentru „Calitatea parteneriatului și a modalităților de cooperare” și 10 puncte pentru „Impact”.

Propunerilor ex aequo din cadrul aceleiași priorități li se va acorda prioritate în funcție de punctajele pe care le-au obținut la criteriul de atribuire „Relevanță”, iar apoi „Impact”.

Comitetul de evaluare va urmări, dacă este posibil, să asigure o acoperire echilibrată a priorităților.

Care sunt regulile de finanțare?

Această acțiune urmează un model de finanțare pe bază de sumă forfetară. Valoarea contribuției forfetare unice va fi stabilită pentru fiecare grant pe baza bugetului estimat al acțiunii propuse de solicitant. Autoritatea care acordă grantul va stabili suma forfetară a fiecărui grant pe baza propunerii, a rezultatului evaluării, a ratelor de finanțare și a valorii maxime a grantului stabilite în cererea de propuneri.

Valoarea maximă a grantului UE per proiect este după cum urmează:

  • Pentru lotul 1: Educația digitală (transsectorială): 1 500 000 EUR
  • Pentru lotul 2 - Educația și formarea profesională (EFP): 900 000 EUR
  • Pentru lotul 3 - Educația adulților: 1 000 000 EUR

Numărul maxim de proiecte care urmează să fie finanțate este:

Pentru toate loturile: nu există un număr maxim de proiecte, cu excepția constrângerilor bugetare.

Pentru lotul 1: există un obiectiv orientativ de 3 proiecte pentru fiecare prioritate.

Cum se stabilește suma forfetară pentru proiect?

Solicitanții trebuie să completeze un tabel detaliat cu bugetul, în conformitate cu formularul de cerere, ținând seama de următoarele elemente:

  1. bugetul trebuie să fie detaliat, după caz, de beneficiar (beneficiari) și să fie organizat în pachete de lucru coerente (de exemplu, să fie împărțit în categorii precum „gestionarea proiectului”, „analiză”, „formare”, „organizarea evenimentelor”, „punerea în aplicare a modelelor”, „planul de acțiune pe termen lung”, „comunicare și diseminare”, „asigurarea calității” etc.);
  2. propunerea trebuie să descrie activitățile acoperite de fiecare pachet de lucru;
  3. solicitanții trebuie să furnizeze în propunerea lor o defalcare a costurilor estimate, indicând proporția alocată fiecărui pachet de lucru (și, în cadrul fiecărui pachet de lucru, proporția alocată fiecărui beneficiar și fiecărei entități afiliate);
  4. costurile descrise pot acoperi costurile de personal, costurile de călătorie și de ședere, costurile pentru echipamente și costurile de subcontractare, precum și alte costuri (cum ar fi cele aferente diseminării informațiilor, publicării sau traducerii).

Propunerile vor fi evaluate în conformitate cu procedurile standard de evaluare, cu ajutorul unor experți interni și/sau externi. Experții vor evalua calitatea propunerilor în raport cu cerințele definite în cererea de propuneri și cu impactul, calitatea și eficiența preconizate ale acțiunii. Valoarea forfetară va fi limitată la maximum 80 % din bugetul estimat stabilit după evaluare.

În urma evaluării propunerii, ordonatorul de credite va stabili valoarea sumei forfetare, ținând seama de constatările desprinse în urma evaluării efectuate.

Parametrii grantului (valoarea maximă a grantului, rata de finanțare, costurile eligibile totale etc.) vor fi stabiliți în acordul de grant. Nu este permis să se acorde sprijin financiar părților terțe. Costurile cu voluntarii și IMM-urile sunt permise. Consultați secțiunea „Costuri directe eligibile” din partea C a prezentului ghid al programului.

În cadrul lotului 2, prioritatea 5, propunerea trebuie să includă costurile orientative pentru un eveniment comun anual care să permită schimbul de bune practici și cooperarea cu alte proiecte selectate în cadrul priorității (maximum două persoane pentru fiecare cerere/eveniment comun).

Realizările proiectului vor fi evaluate în funcție de rezultatele obținute. Schema de finanțare ar permite concentrarea mai degrabă pe rezultate decât pe mijloace, punând astfel accentul pe calitatea și pe nivelul de realizare a unor obiective măsurabile.

Mai multe detalii sunt descrise în modelul de acord de grant disponibil pe Portalul pentru oportunități de finanțare și licitații (FTOP).