Skip to main content

Erasmus+

EU programme for education, training, youth and sport
Search the guide

Această pagină nu prezintă momentan conținutul Ghidului programului Erasmus+ 2023.

Cu toate acestea, puteți să descărcați ghidul complet pentru 2023 în format PDF, în limba preferată, făcând clic pe „Download”, în partea dreaptă a acestei pagini.

Proiectele orientate spre viitor

Scopul acțiunii

Ca urmare a recentei pandemii, nevoia de inovare în cadrul sistemelor de educație și formare, precum și în rândul tinerilor, a crescut mai mult decât oricând. Inovarea în materie de predare și învățare este esențială atât la nivel individual, cât și la nivel instituțional. Aceste abordări inovatoare ar trebui nu numai să îi înzestreze pe lucrătorii actuali și viitori cu competențele adecvate pentru piețele forței de muncă aflate în schimbare rapidă, ci ar trebui, de asemenea, să doteze forța de muncă actuală și viitoare cu creativitate și competențe pentru a face față complexității tot mai mari a provocărilor societale cu care ne confruntăm cu toții, cum ar fi schimbările climatice, protecția biodiversității, energia curată, sănătatea publică, digitalizarea și automatizarea, inteligența artificială, robotica și analiza datelor.

Această acțiune va urmări să încurajeze inovarea, creativitatea, participarea, precum și antreprenoriatul social în diferite domenii ale educației și formării, în cadrul sectoarelor și între sectoare și discipline.

Proiectele orientare spre viitor sunt proiecte la scară largă care vizează identificarea, dezvoltarea, testarea și/sau evaluarea abordărilor (de politică) inovatoare care au potențialul de a deveni integrate, îmbunătățind astfel sistemele de educație și formare. Ele vor sprijini ideile orientate spre viitor care răspund priorităților-cheie europene și care au potențialul de a fi difuzate la scară largă și de a contribui la îmbunătățirea sistemelor din domeniul educației, al formării și al tineretului, precum și de a exercita un efect inovator semnificativ, în ceea ce privește metodele și practicile, asupra tuturor tipurilor de învățare și asupra cadrelor de participare activă pentru coeziunea socială a Europei.

Obiectivul este de a sprijini proiectele de cooperare transnațională care pun în aplicare un set coerent și cuprinzător de activități sectoriale sau transsectoriale care:

  • să încurajeze inovarea în ceea ce privește domeniul de aplicare, metodele și practicile revoluționare și/sau
  • să asigure transferul inovării (între țări, sectoare de politică sau grupuri-țintă), asigurând astfel, la nivel european, exploatarea durabilă a rezultatelor proiectelor inovatoare și/sau transferabilitatea în diferite contexte și în rândul unor categorii de public diferite.

Parteneriatele ar trebui să fie alcătuite dintr-o combinație de organizații publice și private care să reunească cercetători, practicieni și parteneri cu capacitatea de a ajunge la factorii de decizie politică.

Prin urmare, proiectele orientate spre viitor ar trebui puse în aplicare printr-un parteneriat mixt între organizații:

  • bazate pe excelență și pe cunoștințe de ultimă oră;
  • care au capacitate de inovare;
  • care pot să genereze un impact sistemic prin activitățile lor și care au potențialul de a impulsiona agenda politică în domeniile educației și formării.

Proiectele sprijinite vor urmări obținerea unui impact sistemic la nivel european prin capacitatea lor de a implementa rezultatele inovatoare la scară europeană și/sau de a le transfera în contexte tematice sau geografice diferite.

Lotul 1: Priorități transsectoriale

Proiectele din cadrul lotului 1 pot viza diferite sectoare educaționale sau sectoare educaționale de legătură.

Propunerile depuse în cadrul lotului 1 trebuie să abordeze una dintre următoarele două priorități detaliate la rubrica „Crearea unui proiect”:

  • Prioritatea 1: sprijinirea educației digitale de înaltă calitate și favorabile incluziunii, în conformitate cu Planul de acțiune pentru educația digitală
  • Prioritatea 2: sprijinirea sistemelor de educație și formare în vederea adaptării la tranziția verde

Lotul 2: Educația și formarea profesională (EFP)

Proiectele din cadrul lotului 2 vizează sectorul EFP.

Aceste proiecte sprijină punerea în aplicare a principiilor și obiectivelor prevăzute în Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale1 , în Agenda pentru competențe în Europa2 , în Recomandarea Consiliului privind educația și formarea profesională pentru competitivitate durabilă, echitate socială și reziliență3 și în Declarația de la Osnabrück privind educația și formarea profesională4 ca factor de redresare și de tranziție echitabilă către economii digitale și verzi.

Propunerile depuse în cadrul lotului 2 trebuie să abordeze una dintre următoarele trei priorități detaliate la rubrica „Crearea unui proiect”:

  • Prioritatea 3: sprijinirea Pactului european privind competențele;
  • Prioritatea 4: structuri și mecanisme pentru cercetarea aplicată în domeniul EFP;
  • Prioritatea 5: competențe verzi în sectorul EFP.

Lotul 3: Învățământul pentru adulți

Aceste proiecte sprijină punerea în aplicare a principiilor și obiectivelor prevăzute în Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale5 , în Agenda pentru competențe în Europa6 și în Recomandarea Consiliului privind parcursurile de actualizare a competențelor7 : noi oportunități pentru adulți.

Proiectele din cadrul lotului 3 vizează sectorul învățământului pentru adulți. Propunerile depuse în cadrul lotului 3 trebuie să abordeze prioritatea 6 detaliată la rubrica „Crearea unui proiect”:

  • Prioritatea 6: parcursuri de actualizare a competențelor: noi oportunități pentru adulți

Obiectivele acțiunii

Obiectivele generale sunt următoarele:

  • Inițiative inovatoare cu un impact puternic asupra reformelor din sectorul educației și formării în domenii strategice specifice de politică;
  • Contribuția la consolidarea capacității de inovare a Europei prin promovarea inovării în domeniul educației și formării;
  • Crearea unei schimbări sistemice prin încurajarea inovării atât la nivel de practică, cât și la nivel de politici;
  • Sprijinirea ideilor orientate spre viitor, care se axează pe subiectele-cheie și prioritățile de la nivelul UE, cu un potențial clar de a fi integrate în unul sau mai multe sectoare;
  • Ca metode și practici educaționale pe deplin inovatoare și revoluționare și/sau transfer de inovare: asigurarea unei exploatări durabile la nivelul UE a of rezultatelor proiectelor inovatoare și/sau transferabilitatea în diferite contexte și în rândul unor categorii de public diferite.

Obiectivele specifice includ:

  • Identificarea, dezvoltarea, testarea și/sau evaluarea abordărilor inovatoare care au potențialul de a fi integrate în vederea îmbunătățirii sistemelor de educație și formare și a eficacității politicilor și practicilor din domeniul educației și formării;
  • Lansarea de acțiuni-pilot pentru testarea soluțiilor la provocări prezente și viitoare, în vederea generării unui impact sistemic și durabil;
  • Sprijinirea cooperării transnaționale și a învățării reciproce cu privire la aspecte orientate spre viitor în rândul principalelor părți interesate și capacitarea acestora pentru a dezvolta soluții inovatoare și pentru a promova transferul respectivelor soluții în contexte noi, inclusiv consolidarea capacităților părților interesate relevante.

Activitățile din cadrul proiectelor orientate spre viitor ar trebui să contribuie la următoarele:

  • Îmbunătățirea calității, eficienței și echității sistemelor de educație și formare;
  • Îmbunătățirea eficacității politicilor în domeniul educației și formării;
  • Sprijinirea punerii în aplicare a cadrelor și a inițiativelor juridice ale UE, precum și a recomandărilor specifice fiecărei țări formulate în cadrul Semestrului european;
  • Îmbunătățirea dovezilor și a înțelegerii cu privire la grupul (grupurile) țintă, la situațiile de învățare și predare, precum și la metodologiile și instrumentele eficace care pot inspira și stimula inovarea la nivel de sistem;
  • Dezvoltarea cunoștințelor pentru a sprijini o politică bazată pe date concrete;
  • Generarea de schimbări comportamentale la nivelul UE.

Principalele activități din cadrul acestor priorități ar putea include (listă neexhaustivă):

  • cercetarea prin acțiune (action research), activități de cartografiere, producerea de rezultate sectoriale sau transsectoriale la scară largă;
  • activități transnaționale de consolidare a capacităților, cum ar fi formarea, analiza contextelor de politică, cercetarea în materie de politici, ajustări la nivel instituțional;
  • activități-pilot de testare a soluțiilor inovatoare;
  • evenimente transnaționale la scară largă sau activități de colaborare în rețea, fie sectoriale, fie transsectoriale;
  • activități de exploatare pentru diseminarea rezultatelor în comunitatea sau sectorul educațional;
  • activități ale grupurilor de reflecție, cercetare și experimentare în materie de idei inovatoare.

Proiectele orientate spre viitor trebuie să aplice instrumentele și mecanismele de la nivelul UE ori de câte ori acestea sunt relevante.

Proiectele ar trebui să includă elaborarea unui plan de acțiune pe termen lung (dincolo de durata proiectului finanțat prin Erasmus+) pentru adoptarea și integrarea progresive ale inovațiilor dezvoltate, pentru a avea un impact asupra sistemelor de educație și formare, în colaborare cu autoritățile și instituțiile relevante. Ele ar trebui, de asemenea, să asigure vizibilitatea adecvată și diseminarea pe scară largă a activităților, inclusiv la nivelul politic al UE și la nivel politic național.

Proiectele orientate spre viitor ar putea, de asemenea, să indice modul în care oportunitățile de finanțare din partea UE (de exemplu, fondurile structurale europene, Fondul european pentru investiții strategice, Mecanismul de redresare și reziliență, Fondul pentru o tranziție justă) și finanțările naționale și regionale (dar și finanțările private) pot sprijini punerea în aplicare a respectivelor proiecte. Acestea ar putea să ia în considerare strategiile naționale și regionale de specializare inteligentă și evoluțiile ecosistemelor industriale europene.

Criterii care trebuie îndeplinite pentru a depune o cerere pentru proiecte orientate spre viitor

Criterii de eligibilitate

Pentru a fi eligibile pentru un grant Erasmus+, propunerile de proiecte orientate spre viitor trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

Cine poate depune o cerere?

Orice partener cu drepturi depline stabilit legal într-un stat membru al UE sau într-o țară terță asociată la program poate depune o cerere. Organizația prezintă cererea în numele tuturor organizațiilor participante implicate în proiect.

Ce tipuri de organizații sunt eligibile pentru participarea la proiect?

  • Următoarele organizații pot fi implicate în calitate de partener cu drepturi depline, de entitate afiliată sau de partener asociat: orice organizație publică sau privată, activă în domeniile educației și formării, care reprezintă unul dintre vectorii esențiali ai inovării și care este stabilită într-un stat membru al UE sau într-o țară terță asociată la program (a se vedea secțiunea „Țări eligibile” în partea A din prezentul ghid).

Pentru loturile 1 și 2: astfel de organizații pot fi (listă neexhaustivă):

  • organizații de educație și formare (de exemplu, furnizori de educație și formare, cum ar fi școli, instituții de învățământ superior, furnizori de educație și formare profesională și furnizori de învățământ pentru adulți, asociații, ONG-uri);
  • societăți publice sau private care oferă formare angajaților sau partenerilor lor din cadrul lanțului valoric/de aprovizionare;
  • vectori ai inovării și ai dezvoltării teritoriale (de exemplu, laboratoare de ecoinovare, centre de cercetare, agenții de inovare, autorități regionale de dezvoltare, IMM-uri, întreprinderi mari);
  • factori de decizie și autorități publice de la nivel național, regional și local (de exemplu, ministere ale inovării, educației, muncii și economiei, servicii publice și private de ocupare a forței de muncă, autorități din domeniul calificărilor etc.);
  • organizații care desfășoară activități transsectoriale și alți actori de pe piața forței de muncă (de exemplu, parteneri sociali, organizații sectoriale, camere de industrie/comerț/artizanat și alte organisme intermediare, organizații profesionale, organizații ale societății civile, organizații sportive și culturale, asociații ale profesorilor și formatorilor, asociații ale tinerilor și ale părinților, actori de pe piața muncii);
  • entități publice sau private responsabile sau care au un grad de responsabilitate (sau de influență) în ceea ce privește organizarea și/sau finanțarea și/sau furnizarea de servicii educaționale adulților (de exemplu, evaluarea competențelor, validarea competențelor, educație și formare, orientare și îndrumare);
  • organizații naționale, internaționale, regionale și sectoriale din domeniul concursurilor de competențe.

Instituțiile de învățământ superior stabilite într-un stat membru al UE sau într-o țară terță asociată la program trebuie să dețină o Cartă Universitară Erasmus (ECHE) valabilă.

Numărul și profilul organizațiilor participante

Pentru toate loturile:

  • Parteneriatul trebuie să includă cel puțin 3 parteneri cu drepturi depline din minimum 3 state membre ale UE și țări terțe asociate la program (incluzând cel puțin 2 state membre ale UE).

Pentru lotul 2:

  • Pentru cel puțin trei dintre țările participante, parteneriatele trebuie să includă angajatori (sau reprezentanți ai acestora), precum și organizații de educație și formare (sau reprezentanți ale acestora).

Pentru lotul 3:

  • Pentru cel puțin trei dintre țările participante, parteneriatul trebuie să includă entități publice sau private responsabile sau care au un grad ridicat de responsabilitate (sau de influență) în ceea ce privește organizarea și/sau finanțarea și/sau furnizarea de servicii educaționale adulților (de exemplu, evaluarea competențelor, validarea competențelor, educație și formare, orientare și îndrumare), în calitate de parteneri cu drepturi depline sau de parteneri asociați.

Locul de desfășurare a activităților

Activitățile trebuie să se desfășoare în statele membre ale UE sau în țările terțe asociate la program.

Durata proiectului

Pentru lotul 1 - Priorități transsectoriale, durata proiectului este:

  • între 24 și 48 de luni;

Pentru lotul 2 și lotul 3 durata proiectului este de:

  • 24 de luni.

Durata trebuie să fie aleasă în etapa de depunere a cererilor, în funcție de obiectivul proiectului, de tipul de activități planificate în timp, de bugetul și de ambițiile stabilite pentru proiect.

Datele de începere a proiectelor

Proiectele vor începe la 1 noiembrie 2022, la 1 decembrie 2022 sau la 1 ianuarie 2023

Unde se depune cererea?

La Agenția Executivă Europeană pentru Educație și Cultură (EACEA).

Numărul de identificare al cererii de propuneri – lotul 1: ERASMUS-EDU-2022-PI-FORWARD-LOT1

Numărul de identificare al cererii de propuneri – lotul 2: ERASMUS-EDU-2022-PI-FORWARD-LOT2

Numărul de identificare al cererii de propuneri – lotul 3: ERASMUS-EDU-2022-PI-FORWARD-LOT3

Când se depune cererea?

Solicitanții trebuie să depună cererea de grant până la 15 martie, ora 17:00 (ora Bruxelles-ului)

Organizațiile solicitante vor fi evaluate în funcție de criteriile de excludere și de selecție relevante. Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați partea C din prezentul ghid.

Crearea unui proiect

Proiectele orientate spre viitor ar trebui să aibă întotdeauna în vedere următoarele contexte de politică transversale:

  1. Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale;
  2. Pactul verde european al Comisiei Europene8 , obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU9 și Declarația de la Paris privind schimbările climatice10 ;
  3. Agenda pentru competențe în Europa11 – în special, acțiunea 1 referitoare la Pactul european privind competențele, acțiunea 6 privind competențele pentru sprijinirea dublei tranziții și acțiunea 8 privind abilitățile de viață.
  4. Recomandarea Consiliului privind educația și formarea profesională (EFP) pentru competitivitate durabilă, echitate socială și reziliență12
  5. Recomandarea Consiliului privind parcursurile de actualizare a competențelor: noi oportunități pentru adulți13 .
  6. Transformare digitală în cadrul sistemelor de educație și formare, precum și în rândul tinerilor, astfel cum se prevede în Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-202714 al Comisiei Europene;

Lotul 1: Priorități transsectoriale

Propunerile depuse în cadrul lotului 1 trebuie să abordeze una dintre următoarele 2 priorități:

Prioritatea 1: sprijinirea educației digitale de înaltă calitate și favorabile incluziunii, în conformitate cu Planul de acțiune pentru educația digitală

Sistemele de educație și formare trec în prezent printr-o transformare digitală profundă, care este determinată de progresele înregistrate în materie de conectivitate, de utilizarea pe scară largă a dispozitivelor și a aplicațiilor digitale, de nevoia de flexibilitate individuală, de disponibilitatea pe scară mai largă și nevoia de conținut educațional digital de înaltă calitate, precum și de cererea tot mai mare de competențe digitale. Pandemia de COVID-19, care a afectat puternic educația și formarea, a accelerat schimbarea și a oferit o multitudine de experiențe și perspective noi de învățare. Planul de acțiune pentru educația digitală 2021-2027 stabilește politica UE pentru transformarea digitală în educație și formare pentru următoarea perioadă de programare. Planul de acțiune pentru educația digitală are două priorități strategice:

  • Sprijinirea dezvoltării unui ecosistem de educație digitală de înaltă performanță (1)
  • Abordarea necesității de a consolida competențele digitale pentru transformarea digitală (2)

Este necesar ca toți cursanții să dobândească competențe digitale (cunoștințe, aptitudini și atitudini) pentru a trăi, a munci, a învăța și a prospera într-o lume din ce în ce mai influențată de tehnologiile digitale. Tehnologia digitală, atunci când este utilizată cu pricepere și cu eficacitate de cadrele didactice, poate susține pe deplin obiectivul unei educații și formări de înaltă calitate și favorabile incluziunii pentru toți cursanții. Tehnologia poate fi un instrument puternic și antrenant pentru învățarea colaborativă și creativă. Ea poate ajuta cursanții și cadrele didactice să acceseze, să creeze și să distribuie conținut digital. Planificarea și dezvoltarea eficace a capacității digitale sunt vitale pentru sistemele de educație și formare. Aceasta necesită elaborarea, precum și revizuirea și actualizarea în mod continuu a strategiilor digitale care abordează decalajele tehnologice în materie de infrastructură și dispozitive și care dezvoltă capacități organizaționale relevante în educație, inclusiv capacitatea de a furniza modalități hibride de învățare și predare (la distanță și la fața locului). În acest context, devine, de asemenea, importantă îmbunătățirea cunoștințelor și a înțelegerii cu privire la tehnologiile emergente, cum ar fi inteligența artificială (IA) și implementarea etică a acesteia în domeniul educației. Ar trebui dezvoltată capacitatea de a asigura accesibilitatea la tehnologiile de asistare și un conținut digital accesibil și, mai general, de a soluționa accesul inegal, de exemplu pe motive socioeconomice sau privind diferențele dintre mediul rural și cel urban. Un conținut educațional digital de înaltă calitate, instrumente ușor de utilizat, servicii cu valoare adăugată și platforme sigure care păstrează confidențialitatea și respectă standardele de etică sunt esențiale pentru o educație digitală de înaltă calitate și favorabilă incluziunii.

În plus față de cele două priorități strategice prezentate anterior, Planul de acțiune pentru educația digitală prevede sprijinirea unei cooperări mai eficace în domeniul educației și formării digitale la nivelul UE prin crearea unui Centru european pentru educația digitală. Centrul va promova colaborarea intersectorială, va identifica și va face schimb de bune practici și va sprijini statele membre și sectorul educației și formării cu instrumente, cadre, orientări, expertiză tehnică și cercetare în domeniul educației digitale. Centrul ar trebui să conecteze inițiativele și actorii din domeniul educației digitale de la nivel național și regional și să sprijine modele noi de schimb de conținut educațional digital, abordând aspecte precum standardele comune, interoperabilitatea, accesibilitatea și asigurarea calității. Prin urmare, centrul ar trebui să fie luat în considerare și în cadrul sferei de aplicare a domeniilor prezentate în continuare.

Proiectele orientate spre viitor vor aborda, în special, cel puțin unul dintre următoarele trei domenii incluse în prioritatea 1:

A) factorii esențiali de succes pentru o educație și formare digitale de înaltă calitate și favorabile incluziunii.

Proiectele vor:

  • identifica și/sau evalua factorii favorizanți sau obstacolele din calea unor ecosisteme de educație și formare digitale eficace și performante. Acești factori favorizanți și aceste obstacole pot fi abordați la nivel sistemic (național/regional/local) sau la nivel organizațional;
  • examina interacțiunea dintre acești factori/aceste obstacole și vor include recomandări care pot fi diseminate și exploatate la nivel organizațional și sistemic;

Notă: se preconizează că vor fi examinați factori precum structura și organizarea sistemelor de educație și formare, abordările programelor de învățământ naționale, evaluarea la nivel național a performanțelor educaționale, strategiile de formare a cadrelor didactice/formatorilor, precum și infrastructura și conectivitatea, dar și posibilitatea apariției altor factori ascunși.

B) Inteligența artificială în educație

Proiectele vor:

  • identifica, dezvolta și testa cazuri de utilizare a inteligenței artificiale în educație și formare, luând în considerare impactul acestora asupra datelor, a confidențialității, a eticii și a valorilor UE;
  • include recomandări, seturi de instrumente și orientări de punere în aplicare cu privire la rolul și utilizarea inteligenței artificiale în domeniul educației și formării, care pot fi diseminate și exploatate la nivel organizațional și sistemic.

C) Conținutul educațional digital de înaltă calitate

Proiectele vor:

  • identifica, dezvolta și testa cazuri de utilizare pentru elaborarea și adoptarea de conținut educațional digital de înaltă calitate (care să țină seama de necesitatea unui model educațional de înaltă calitate, de accesibilitate, de recunoaștere și de multilingvism și care să reflecte nevoia de interoperabilitate, de certificare, de verificare și de transferabilitate a conținutului educațional digital);
  • include recomandări, seturi de instrumente și orientări de punere în aplicare cu privire la elaborarea și adoptarea unui conținut educațional digital de înaltă calitate, care să poată fi diseminate și exploatate la nivel organizațional și sistemic.

Prioritatea 2: sprijinirea sistemelor de educație și formare în vederea adaptării la tranziția verde

Pactul verde european subliniază importanța mobilizării sectorului educației și formării pentru a sprijini tranziția către o Europă mai verde și mai sustenabilă. Este necesară sprijinirea nivelului de acțiune colectivă și individuală prin dezvoltarea cunoștințelor, a competențelor și a atitudinilor legate de sustenabilitate și prin capacitarea cursanților pentru a deveni agenți ai schimbării. Sistemele și instituțiile de educație și formare pot fi catalizatori pentru realizarea acestei schimbări.

Una dintre cele șase dimensiuni ale Spațiului european al educației 15 și cea de-a șasea acțiune emblematică a Agendei pentru competențe în Europa 16 se axează în mod specific pe sprijinirea tranziției verzi. În plus, Coaliția „Educație pentru climă”, lansată de Comisia Europeană la 10 decembrie 2020, își propune să mobilizeze expertiza, să furnizeze resurse pentru colaborarea în rețea și să susțină abordările creative privind politicile climatice și sustenabilitatea, implicând cadrele didactice, elevii și studenții. Obiectivul coaliției este de a corela inițiativele ascendente cu acțiunile de la nivelul UE și de a sprijini angajamentele și acțiunile concrete de schimbare a comportamentului în materie de sustenabilitate în întreaga Uniune.

În plus, Comisia urmează să prezinte la sfârșitul anului 2021 o propunere de recomandare a Consiliului privind educația pentru durabilitatea mediului. Aceasta va urmări să sprijine statele membre pentru integrarea sustenabilității în sistemele de educație și formare și să stimuleze cooperarea și schimbul de experiență la nivel european cu privire la educația pentru durabilitate. Comisia elaborează, de asemenea, un cadru european al competențelor pentru a contribui la dezvoltarea și evaluarea cunoștințelor, aptitudinilor și atitudinilor privind sustenabilitatea.

Toate aceste acțiuni au ca scop să îi ajute pe oameni să dobândească cunoștințe, abilități, valori și atitudini necesare pentru a trăi într-o economie și o societate sustenabile și eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, pentru a le dezvolta și a le sprijini.

Proiectele orientate spre viitor vor aborda cel puțin unul dintre următoarele trei domenii incluse în prioritatea 2:

A)Promovarea unor abordări privind sustenabilitatea la nivelul întregii instituții

Proiectele se vor axa pe:

  • elaborarea, punerea în aplicare și monitorizarea unor planuri în materie de sustenabilitate la nivelul întregii instituții, inclusiv prin utilizarea unor instrumente de autoevaluare;
  • sprijinirea liderilor din domeniul educației (de exemplu, prin dezvoltare profesională, programe de mentorat, inițiative de colaborare în rețea) pentru a integra sustenabilitatea în toate aspectele operațiunilor instituțiilor;
  • sprijinirea implicării studenților și a personalului în inițiative privind sustenabilitatea, de exemplu, prin intermediul campionilor/ambasadorilor sustenabilității, dezvoltarea de legături cu grupurile de comunități locale și cu alți parteneri din afara instituției de învățământ;
  • conceperea, punerea în aplicare și monitorizarea unor abordări legate de operațiuni sustenabile în școli/campusuri, de exemplu, consumul de energie și de apă, mobilitate și transporturi, ecologizarea mediului de predare și învățare și a infrastructurii.

B)Dezvoltarea aptitudinilor și competențelor cursanților și ale cadrelor didactice în ceea ce privește sustenabilitatea

Proiectele se vor axa pe:

  • conceperea, punerea în aplicare și monitorizarea unor abordări inovatoare în ceea ce privește predarea și formarea în domeniul sustenabilității, care ar putea include utilizarea eficace a tehnologiilor digitale pentru a sprijini educația pentru sustenabilitate;
  • consolidarea capacității cadrelor didactice (profesori, personal de formare și întregul personal didactic) de a integra sustenabilitatea prin dezvoltare profesională, inclusiv sprijinirea cadrelor didactice cu practici de predare inovatoare și corelarea subiectelor în cadrul diferitelor discipline;
  • conectarea diferitelor sectoare ale educației în ceea ce privește dezvoltarea competențelor în materie de sustenabilitate, inclusiv educația formală și nonformală;
  • activități de sensibilizare, inclusiv activități care vizează combaterea dezinformării (legate, de exemplu, de dezinformarea ecologică) și promovarea gândirii critice, de exemplu, prin învățarea practică în „spațiile de creație” și/sau prin abordările de învățare „STIAM”

C)Responsabilizarea cetățenilor pentru a acționa în direcția asigurării sustenabilității, a protecției mediului și a combaterii schimbărilor climatice, inclusiv în contextul noii Coaliții „Educație pentru climă”

Proiectele se vor axa pe:

  • elaborarea unor „planuri de acțiune în domeniul climei” concrete și reproductibile la nivel local, care să implice cursanți, profesori, formatori, lideri din domeniul educației, întreprinderi locale, muzee, organisme de artă și știință și centre sportive;
  • conceperea unor parcursuri de învățare bazate pe experiență și pe proiecte, conduse de școli împreună cu părinții, cu întreprinderile locale, cu comunitatea în general, de exemplu: promovarea unei alimentații sănătoase, promovarea școlilor drept clădiri verzi, sustenabile și interactive, în conformitate cu prioritățile noului Bauhaus european, promovarea îmbogățirii și stimulării reciproce între școlile verzi, ca structuri fizice, și toate celelalte elemente ale unui mediu de învățare, cum ar fi pedagogiile inovatoare, învățarea bazată pe proiecte și echipele didactice interdisciplinare;
  • sprijinirea parteneriatelor inovatoare între actorii din domeniul educației formale (de exemplu, școli, instituții de învățământ superior etc.) și actorii din domeniul educației nonformale (de exemplu, ONG-uri, centre de protecție a mediului, biblioteci, muzee etc.).

Cererile pot viza unul sau mai multe sectoare ale educației, de la educația și îngrijirea timpurie până la învățarea în rândul adulților, precum și educația formală, nonformală și informală. Cererile care vizează mai multe domenii din cadrul unei priorități nu vor primi puncte suplimentare pe parcursul evaluării.

Lotul 2: Educația și formarea profesională (EFP)

Propunerile depuse în cadrul lotului 2 trebuie să abordeze una dintre următoarele 3 priorități:

Prioritatea 3: sprijinirea Pactului privind competențele

Pactul privind competențele este prima acțiune emblematică a Agendei pentru competențe în Europa pentru 2020. Acesta reprezintă un nou model de angajament pentru abordarea provocărilor în materie de competențe și pentru realizarea obiectivelor traiectoriei de redresare, ale Strategiei industriale a UE și ale dublei tranziții verzi și digitale. Pactul mobilizează și stimulează toate părțile interesate relevante să ia măsuri concrete pentru perfecționarea și recalificarea persoanelor în vârstă de muncă, în special prin comasarea eforturilor în cadrul unor parteneriate ample. Pactul este ferm ancorat în principiile Pilonului european al drepturilor sociale și sprijină obiectivele Pactului verde și transformarea digitală, astfel cum se prevede în Comunicarea Comisiei intitulată „O Europă socială puternică pentru tranziții juste” 17 .

Printre altele, pactul urmărește să mobilizeze și să stimuleze întreprinderile mari, în cooperare cu alte părți interesate, să sprijine (în contextul perfecționării și recalificării) microîntreprinderile și întreprinderile mici și mijlocii.

Scopul acestei priorități este de a identifica, testa, dezvolta sau evalua instrumente sau structuri axate pe brokeraj și pe consolidarea cooperării între întreprinderile mari, pe de o parte, și microîntreprinderi și întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), pe de altă parte, de-a lungul unui lanț valoric în cadrul aceluiași ecosistem industrial18 , cu implicarea altor actori relevanți pentru perfecționare și recalificare. Obiectivul acestei cooperări trebuie să fie perfecționarea și recalificarea persoanelor în vârstă de muncă în cadrul unui anumit lanț valoric sau în cadrul unui anumit ecosistem industrial. Proiectele ar putea servi, de asemenea, scopului de a pune bazele unor parteneriate la scară largă în materie de competențe în cadrul unor ecosisteme industriale.

Instrumentele sau structurile ar trebui să aibă potențialul de a deveni integrate și de a contribui la îmbunătățirea sistemelor de educație și formare și la alte oportunități de anticipare, dezvoltare și validare a competențelor. Proiectul ar trebui să implice părți interesate relevante, cum ar fi furnizori de EFP, instituții de învățământ superior, servicii publice și private de ocupare a forței de muncă, centre inovatoare, parteneri sociali, întreprinderi și autorități publice.

Instrumentele sau structurile de cooperare ar trebui să îmbunătățească calitatea, eficiența și echitatea oportunităților de perfecționare și de recalificare pentru persoanele în vârstă de muncă și să le adapteze la sarcinile în schimbare din microîntreprinderi și din întreprinderile mici și mijlocii.

Instrumentele sau structurile ar putea include cooperarea cu autoritățile publice (de exemplu regionale sau naționale), cu furnizorii de EFP, cu partenerii sociali și cu alte părți interesate pentru a îmbunătăți sustenabilitatea soluțiilor și pentru a include impactul asupra sistemelor de educație și formare.

Prioritatea 4: structuri și mecanisme pentru cercetarea aplicată în domeniul EFP

Cercetarea aplicată este definită, de obicei, ca fiind19 o investigație inițială efectuată în vederea dobândirii de noi cunoștințe. Aceasta este orientată, în primul rând, către un scop sau un obiectiv specific, practic. Rezultatele cercetării aplicate sunt destinate, în primul rând, să fie valabile pentru posibile aplicații în domeniul produselor, al operațiunilor, al metodelor sau al sistemelor. Cercetarea aplicată conferă o formă operațională ideilor. Ea este foarte strâns legată de conceptul de „dezvoltare experimentală”, care este definit ca o activitate sistematică, care se bazează pe cunoștințele dobândite în urma cercetării și a experienței practice și care produce cunoștințe suplimentare, vizând realizarea de produse sau procese noi sau îmbunătățirea produselor sau a proceselor existente.

Cercetarea aplicată pune un accent puternic pe soluționarea problemelor reale din industrie. O caracteristică distinctivă a cercetării aplicate în EFP este potențialul sectorului de a reuni cercetarea și inovarea, având dublul obiectiv de a înțelege problemele industriei și de a determina schimbări la locul de muncă. Competențele necesare pentru crearea și difuzarea cunoștințelor se suprapun. Atât cercetarea, cât și inovarea necesită investigații, practici reflexive, comunicare și colaborare.

O altă caracteristică a cercetării aplicate în domeniul EFP este legătura strânsă dintre cercetare și eforturile de îmbunătățire a pedagogiei în domeniul EFP. Aceste eforturi pot duce la o gândire inovatoare, la noi practici de predare și produse de formare și, în cele din urmă, la creșterea numărului de absolvenți creativi20 .

Recomandarea Consiliului privind educația și formarea profesională (EFP) pentru competitivitate durabilă, echitate socială și reziliență prevede înființarea de centre de excelență profesională care să acționeze „…drept catalizatori pentru investițiile întreprinderilor locale, sprijinind redresarea, tranziția verde, tranziția digitală, inovarea la nivel european și regional și strategiile de specializare inteligentă, dezvoltarea educației și formării profesionale, inclusiv la niveluri de calificare superioare (nivelurile CEC 5-8) în funcție de contextul național, și furnizează servicii inovatoare, precum clustere și incubatoare de afaceri pentru întreprinderile nou-înființate și inovații tehnologice pentru IMM-uri, precum și soluții inovatoare de recalificare …”;

Printre activitățile lor principale, centrele de excelență EFP vizează:

  • colaborarea cu IMM-urile locale prin intermediul centrelor de inovare, al centrelor de diseminare tehnologică, al proiectelor de creare de prototipuri și de cercetare aplicată, cu implicarea cursanților și a personalului EFP;
  • contribuția la crearea și diseminarea de cunoștințe noi în parteneriat cu alte părți interesate, de exemplu, prin inovare deschisă, prin activități comune de cercetare și dezvoltare cu universitățile, cu întreprinderile și alte institute de cercetare etc.

În Declarația de la Osnabrück privind educația și formarea profesională ca factor de redresare și de tranziție echitabilă către economii digitale și verzifn]https://www.cedefop.europa.eu/files/osnabrueck_declaration_eu2020.pdf. se solicită sprijin la nivelul UE pentru dezvoltarea și consolidarea centrelor de excelență profesională ca incubatoare inovatoare și ecosisteme de competențe care cuprind activități de învățare, formare și cercetare...

În multe țări, cercetarea aplicată a condus la stimularea inovării în întreprinderi, în special în microîntreprinderi și în întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), precum și la îmbunătățirea și inovarea continuă în domeniul practicilor de predare și de formare în domeniul EFP. Prin implicarea activă în cercetarea aplicată împreună cu întreprinderile locale, furnizorii de EFP participă la crearea ecosistemelor locale de inovare. Acest lucru se realizează prin contribuția la generarea de produse, de servicii și de procese noi și îmbunătățite, dar și prin formarea de absolvenți EFP calificați, inovatori și întreprinzători.

Proiectele:

  • vor identifica, evalua, testa și dezvolta structuri și mecanisme pentru cercetarea aplicată în domeniul EFP, pentru a-și extinde implicarea în sistemele de cercetare, dezvoltare și inovare;
  • vor consolida, cu implicarea strânsă a cadrelor didactice și a formatorilor, precum și a cursanților EFP, capacitatea EFP de a desfășura activități de cercetare aplicată și de a gestiona proiecte de inovare împreună cu alte organizații, în special cu IMM-urile;
  • pe baza experienței și a rezultatelor lor, proiectele vor propune un cadru de referință (operațional și financiar) menit să integreze cercetarea aplicată și dezvoltarea experimentală în furnizarea de EFP, prin utilizarea de instrumente de finanțare atât private, cât și publice (naționale și ale UE).

Rezultatele acestor proiecte ar trebui să aibă potențialul de a fi integrate și de a contribui la modernizarea sistemelor EFP și la implicarea acestora în cercetarea aplicată și în dezvoltarea experimentală, oferind în același timp cursanților oportunități de învățare bazată pe provocări/proiecte.

Prioritatea 5: competențe verzi în sectorul EFP

Pactul verde european este noua strategie de creștere a Europei, menită să transforme economia și societatea acesteia și să le plaseze pe o traiectorie mai sustenabilă. Astfel cum se prevede în acțiunea 6 din Agenda pentru competențe în Europa, Comisia va sprijini dobândirea competențelor necesare pentru tranziția verde.

O tranziția verde echitabilă și de succes necesită investiții în competențele oamenilor, pentru a spori numărul profesioniștilor care (i) dezvoltă și stăpânesc tehnologii verzi, inclusiv digitale, (ii) dezvoltă produse, servicii și modele de afaceri ecologice, (iii) creează soluții inovatoare inspirate din natură și (iv) contribuie la reducerea la minimum a amprentei de mediu a activităților umane. Aceasta necesită, de asemenea, recalificarea și perfecționarea forței de muncă pentru a însoți tranzițiile de pe piața forței de muncă și mobilitatea. Acest lucru este necesar deoarece crearea de locuri de muncă și pierderea locurilor de muncă nu se vor produce neapărat în aceleași sectoare, iar profilurile sarcinilor și cerințele în materie de competențe la nivelul întregii economii se vor schimba fundamental. În plus, Europa nu va deveni un continent neutru din punct de vedere climatic, o societate eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și o economie circulară decât dacă dispune de o populație și de o forță de muncă informate, care știu să gândească și să acționeze ecologic.

Instituțiile EFP sunt bine poziționate pentru a furniza competențele necesare pentru o tranziție verde de succes, atât prin programe de educație și formare profesională inițială, cât și prin programe de educație și formare profesională continuă. Recomandarea Consiliului privind educația și formarea profesională (EFP) pentru competitivitate durabilă, echitate socială și reziliență urmărește, de asemenea, să facă din EFP un motor al inovării și al creșterii și să pregătească terenul pentru tranziția digitală și cea verde, precum și pentru profesiile foarte solicitate. Acest lucru include extinderea ofertei de formare care promovează dobândirea de competențe antreprenoriale, digitale și verzi.

Declarația de la Osnabrück privind educația și formarea profesională ca factor de redresare și de tranziție echitabilă către economii digitale și verzi prevede:

  • promovarea inițiativelor de sprijinire a cooperării și a schimbului de cunoștințe între instituțiile și furnizorii de EFP privind metodele de învățare, programele de învățământ, orientările, învățarea la locul de muncă și asigurarea calității ofertei de educație și formare privind competențele verzi, prin utilizarea programelor europene precum Erasmus+
  • definirea competențelor relevante pentru piața forței de muncă pentru tranziția verde care urmează să fie incluse în programele de învățământ și în furnizarea de EFP, inclusiv competențele de bază în toate sectoarele și profesiile și competențele specifice sectorului, în cooperare cu partenerii sociali

Proiectele vor aborda următoarele două domenii incluse în prioritatea 5:

A)Ansamblul competențelor verzi de bază pentru piața forței de muncă

  • Dezvoltarea unui ansamblu de competențe verzi de bază pentru piața muncii la nivelul diferitelor sectoare economice, care să orienteze formarea în vederea creării unei generații de profesioniști conștienți de problemele din domeniul climei, al mediului și al sănătății, precum și a unei generații de operatori economici ecologici.

B)Integrarea acestui ansamblu în EFP

  • Proiectele vor contribui la integrarea acestui ansamblu de competențe verzi de bază în programele de EFP.
  • Proiectele vor contribui, de asemenea, la integrarea acestui ansamblu în formarea cadrelor didactice, a formatorilor și a altor categorii de personal care desfășoară activități de dezvoltare profesională inițială și continuă.

Lotul 3: Învățământul pentru adulți

Propunerile depuse în cadrul lotului 3 trebuie să abordeze următoarea prioritate:

Prioritatea 6: parcursuri de actualizare a competențelor: noi oportunități pentru adulți

Parcursurile de actualizare a competențelor, astfel cum sunt definite în Recomandarea Consiliului privind parcursurile de actualizare a competențelor: noi oportunități pentru adulți 21 , vizează adulții cu un nivel scăzut de aptitudini, cunoștințe și competențe, care au finalizat cu succes învățământul secundar inferior. Scopul acestor parcursuri este de a le oferi adulților oportunități flexibile de a-și îmbunătăți nivelul de alfabetizare, competențele numerice și digitale (inclusiv capacitatea de a utiliza tehnologiile digitale) și pentru a progresa către niveluri de calificare mai înalte, relevante pentru piața forței de muncă și pentru participarea activă la societate.

Parcursurile de actualizare a competențelor contribuie la asigurarea faptului că orice persoană are dreptul la educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții favorabile incluziunii și de calitate, astfel cum sunt definite în principiul 1 al Pilonului european al drepturilor sociale.

Parcursurile de actualizare a competențelor cuprind trei etape:

  1. evaluarea competențelor (de exemplu, identificarea sau verificarea competențelor);
  2. furnizarea unei oferte de învățare personalizată, flexibilă și de calitate; și
  3. validarea și recunoașterea competențelor dobândite.

Prin acțiunile propuse, proiectele vor sprijini punerea în aplicare a Recomandării Consiliului privind parcursurile de actualizare a competențelor, a Planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, precum și a Agendei pentru competențe în Europa (acțiunea 8 „Abilitățile de viață”).

Proiectele:

  • vor contribui la creșterea ofertei de oportunități de actualizare a competențelor și a gradului de asimilare a acestora de către adulții cu un nivel scăzut de calificare;
  • vor contribui la realizarea practică și integrată a etapelor parcursurilor de actualizare a competențelor, sprijinite de măsuri de informare și de orientare;
  • vor contribui la creșterea coerenței dintre măsurile existente pentru adulții cu un nivel scăzut de calificare;
  • vor asigura mobilizarea și implicarea tuturor actorilor relevanți în punerea în aplicare a Recomandării privind parcursurile de actualizare a competențelor.

Ar trebui să se asigure o abordare bazată pe parteneriat, care să promoveze coordonarea eficace și colaborarea pe termen lung între părțile interesate implicate în planificarea, punerea în aplicare și monitorizarea parcursurilor de actualizare a competențelor.

Proiectele includ un plan de implementare a produselor/rezultatelor în țările participante, precum și propuneri pentru dezvoltarea în continuare a sprijinului și învățării personalizate pentru acest grup-țintă specific.

Printre actorii implicați în parcursurile de actualizare a competențelor se pot număra: entități naționale, regionale sau locale implicate în planificarea, organizarea sau promovarea învățării în rândul adulților, organizații patronale, angajatori, sindicate, camere de industrie, de comerț și de meserii, servicii de ocupare a forței de muncă, furnizori de educație și formare, organizații intermediare și sectoriale, organizații ale societății civile, actori economici locali și regionali, biblioteci și servicii comunitare.

Impactul preconizat

Proiectele orientate spre viitor intenționează să ofere soluții inovatoare care pot fi integrate la nivel regional, național și european și care, în mod ideal, au potențialul de a fi dezvoltate în continuare, fie prin finanțare din partea UE, fie prin sprijin național și regional.

Practicile ascendente ar trebui să abordeze în mod corect prioritățile stabilite pentru a consolida capacitatea de inovare a Europei, pentru a avea un impact puternic asupra reformelor din domeniul educației și formării profesionale și pentru a iniția schimbări sistemice.

Prin diseminarea pe scară largă a rezultatelor proiectelor la nivel transnațional, național și/sau regional, ținând seama, de asemenea, de ecosistemele industriale naționale și europene și de strategiile regionale de specializare inteligentă, se preconizează că proiectele orientate spre viitor vor avea un impact cathartic la nivel de sistem pentru a ajuta sistemele de educație și formare să facă față mai bine provocărilor unei lumi în schimbare rapidă.

Criterii de atribuire

Relevanța proiectului (maximum 30 de puncte/minimum 15 puncte)

  • Legătura cu politica și inițiativele UE: propunerea instituie și dezvoltă un proiect care sprijină o idee orientată spre viitor la nivelul UE, luând în considerare și promovând instrumentele și inițiativele UE existente (dacă este relevant). Propunerea sprijină, de asemenea, punerea în aplicare a politicilor UE (de exemplu, Agenda pentru competențe în Europa), a cadrelor și inițiativelor UE, cum ar fi recomandările specifice fiecărei țări formulate în cadrul semestrului european;
  • Scop: propunerea este relevantă atât pentru obiectivul acțiunii, precum și pentru obiectivele generale și specifice ale acesteia (a se vedea secțiunea „Obiectivele acțiunii” de mai sus);
  • Domeniul de aplicare: propunerea abordează una dintre cele 6 priorități ale acțiunii (a se vedea secțiunea „Crearea unui proiect” de mai sus);
  • Inovare: propunerea ia în considerare metode și tehnici de ultimă generație și conduce la rezultate și soluții inovatoare care pot fi integrate într-unul sau mai multe sectoare economice sau educaționale;
  • Consecvență: obiectivele sunt bazate pe o analiză atentă a nevoilor; ele sunt definite în mod clar, realist și abordează aspecte relevante pentru organizațiile participante și pentru acțiune;
  • Valoare adăugată europeană: propunerea demonstrează în mod clar valoarea adăugată la nivelul sistemic al UE, generată prin transnaționalitatea sa și prin transferabilitatea sa potențială;
  • În funcție de prioritatea abordată:
    • Prioritatea 1 - Educația și competențele digitale: măsura în care propunerea planifică și integrează în mod coerent activitățile, cercetarea și evenimentele care contribuie în mod clar la transformarea digitală;
    • Prioritatea 2 - Educația și competențele verzi: măsura în care propunerea planifică și integrează în mod coerent activități, cercetare și evenimente care stimulează tranziția către o economie circulară și mai verde, contribuind astfel la Pactul verde al Comisiei, la Acordul de la Paris privind schimbările climatice și la obiectivele de dezvoltare durabilă;
    • Prioritatea 3 - Pactul european privind competențele: măsura în care propunerea planifică și integrează în mod consecvent activități, cercetare, precum și instrumente și structuri care consolidează dezvoltarea competențelor în cadrul lanțurilor valorice dintr-un ecosistem industrial;
    • Prioritatea 4 - Cercetarea aplicată în domeniul EFP: măsura în care propunerea dezvoltă un plan coerent de instituire a unor structuri și mecanisme pentru cercetarea aplicată în domeniul EFP, care este conceput pentru a interacționa și a aduce beneficii procesului de predare și învățare, răspunzând în același timp nevoilor de inovare și de dezvoltare ale organizațiilor externe;
    • Prioritatea 5 - Competențe verzi în sectorul EFP: măsura în care propunerea dezvoltă un ansamblu semnificativ de competențe verzi de bază și prezintă modalități de integrare a acestui ansamblu în programele de învățământ EFP, precum și pentru formarea cadrelor didactice, a formatorilor și a altor categorii de personal;
    • Prioritatea 6 - Parcursuri de actualizare a competențelor: măsura în care propunerea contribuie la realizarea practică și integrată a etapelor parcursurilor de actualizare a competențelor, sprijinite de măsuri de informare și de orientare.
  • Cadrul postpandemie: măsura în care propunerea integrează măsuri de stimulare a unor politici și practici noi la nivel sistemic pentru a face față noilor provocări generate de recenta pandemie.

Calitatea elaborării și a punerii în aplicare a proiectului (maximum 30 de puncte/minimum 15 puncte)

  • Coerență: elaborarea de ansamblu a proiectului asigură coerența între obiectivele proiectului, metodologie, activități, durată și bugetul propus. Propunerea prezintă un set coerent și cuprinzător de activități adecvate care răspund nevoilor identificate și conduc la rezultatele preconizate;
  • Structură: programul de lucru este clar și complet (acoperind etapele corespunzătoare ale proiectului: pregătirea, punerea în aplicare, monitorizarea, evaluarea, diseminarea și exploatarea). Propunerea include o analiză ex ante și o analiză ex post (ambele efectuate pe durata proiectului) privind inovațiile introduse în educație;
  • Metodologie: calitatea și fezabilitatea metodologiei propuse, precum și adecvarea acesteia pentru obținerea rezultatelor preconizate, utilizând instrumentele UE ori de câte orice acestea sunt relevante pentru proiect;
  • Gestionare: sunt prevăzute mecanisme de gestionare solide. Termenele, organizarea, sarcinile și responsabilitățile sunt bine definite și realiste. Propunerea alocă resurse adecvate pentru fiecare activitate;
  • Îmbunătățirea calității și a eficacității: propunerea integrează în mod clar inovarea pe care o preconizează în activități și rezultate care să amelioreze calitatea, eficiența și echitatea sistemelor de educație și formare;
  • Buget: bugetul prevede resursele adecvate necesare pentru succesul proiectului, fără a fi nici supraestimat, nici subestimat;
  • Controlul financiar și al calității: măsurile de control (evaluarea continuă a calității și formării, evaluări inter pares, activități de analiză comparativă etc.) și indicatorii de calitate asigură faptul că punerea în aplicare a proiectului este de înaltă calitate și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Provocările/riscurile proiectului sunt clar identificate și acțiunile de atenuare sunt abordate în mod corespunzător. Sunt planificate procese de revizuire de către experți, ca parte integrantă a proiectului. Programul de lucru include o evaluare externă independentă a calității la jumătatea perioadei și cu câteva luni înainte de încheierea proiectului, pentru a permite posibile ajustări ale proiectului.

Calitatea parteneriatului și a modalităților de cooperare (maximum 20 de puncte/minimum 10 puncte)

  • Configurare: componența parteneriatului este în conformitate cu obiectivele acțiunii și ale proiectului. Acesta reunește o combinație adecvată de organizații relevante având profilurile, competențele, experiența, expertiza și sprijinul administrativ necesare pentru realizarea cu succes a întregului proiect. Propunerea include parteneri care reprezintă în mod adecvat abordarea sectorială sau transsectorială vizată. În special, în cadrul priorității 4, măsura în care parteneriatul organizează tandemuri între furnizori de EFP și reprezentanți ai întreprinderilor sau asociații din fiecare țară participantă. În special, în cadrul priorității 5, măsura în care parteneriatul organizează tandemuri între furnizori de EFP și reprezentanți ai autorităților de ocupare a forței de muncă din fiecare țară participantă.
  • Angajament: contribuțiile partenerilor sunt semnificative, pertinente și complementare. Repartizarea responsabilităților și a sarcinilor este clară, adecvată și demonstrează angajamentul și contribuția activă a tuturor organizațiilor participante în raport cu expertiza și cu capacitatea lor specifică;
  • Sarcini: coordonatorul demonstrează un înalt nivel de gestionare și de coordonare a rețelelor transnaționale și dă dovadă de capacitate de conducere într-un mediu complex. Sarcinile individuale sunt alocate pe baza expertizei specifice a fiecărui partener;
  • Colaborare/Spirit de echipă: se propune un mecanism eficace care să asigure eficiența coordonării, a procesului decizional, a comunicării și a soluționării litigiilor dintre organizațiile participante, participanți și alte părți interesate relevante;
  • Dimensiunea geografică și implicarea țărilor terțe care nu sunt asociate la program: parteneriatul include parteneri relevanți din diferite zone geografice, iar această compoziție geografică este motivată. Dacă este cazul, implicarea organizațiilor participante din țări terțe care nu sunt asociate la program aduce o valoare adăugată esențială pentru realizarea obiectivelor proiectului orientat spre viitor.

Impact, diseminare și durabilitate (maximum 20 de puncte/minimum 10 puncte)

  • Exploatare: propunerea demonstrează modul în care rezultatele proiectului vor fi integrate la nivel de sistem în unul sau mai multe sectoare. Aceasta prevede mijloace de măsurare a exploatării pe durata proiectului și ulterior;
  • Diseminare: propunerea prevede un plan clar de diseminare a rezultatelor și include ținte și activități adecvate, un calendar pertinent, instrumente și canale relevante pentru a garanta că rezultatele și beneficiile vor fi distribuite în mod eficace părților interesate relevante, factorilor de decizie și vectorilor inovării relevanți pe durata proiectului și ulterior. Propunerea indică, de asemenea, partenerul care va fi responsabil cu diseminarea și demonstrează experiența pertinentă pe care o are acesta în ceea ce privește activitățile de diseminare. Diseminarea ține seama, de asemenea, de strategiile naționale și regionale de specializare inteligentă pentru a avea un impact maxim la aceste niveluri; Acces deschis: ca regulă generală și în limitele cadrelor legale naționale și europene existente, rezultatele trebuie să fie puse la dispoziție ca resurse educaționale deschise (OER), precum și pe platformele relevante profesionale, sectoriale sau ale autorităților competente. Propunerea va descrie modul în care datele, materialele, documentele, activitățile audio-vizuale și cele derulate pe platformele de comunicare socială produse vor fi puse la dispoziție în mod gratuit și promovate prin intermediul licențelor deschise. Propunerea nu conține limitări disproporționate;
    • Impactul: propunerea demonstrează impactul potențial al proiectului:
    • asupra grupurilor și sectoarelor vizate;
    • asupra factorilor de decizie la nivel de sistem;
  • în afara factorilor de decizie și a autorităților vizate în mod direct în proiect, asupra factorilor de inovare privați sau publici de la nivel local, regional, național și/sau european. Propunerea demonstrează potențialul de a fi pusă în aplicare de alte părți interesate importante din sector sau din afara acestuia.

Propunerea cuprinde atât măsuri, cât și obiective și indicatori pentru monitorizarea progreselor și pentru evaluarea impactului preconizat (pe termen scurt și lung);

  • Durabilitate: propunerea explică modul în care proiectul orientat spre viitor va fi implementat și dezvoltat în continuare la diferite niveluri (local, regional, național). Propunerea include elaborarea unui plan de acțiune pe termen lung pentru punerea în aplicare progresivă a rezultatelor proiectului după finalizarea acestuia și pentru integrarea acestora în activitatea curentă. Acest plan se bazează pe parteneriate susținute, la nivelul corespunzător, între factorii de decizie, furnizorii de educație și formare și principalele părți interesate din industrie. Planul trebuie să includă identificarea structurilor de guvernanță adecvate, precum și planuri de scalabilitate și de sustenabilitate financiară, inclusiv potențiala identificare a resurselor financiare (europene, naționale și private), pentru a se asigura faptul că rezultatele și beneficiile obținute vor fi sustenabile pe termen lung.

Pentru a fi luate în considerare în vederea finanțării, cererile trebuie să acumuleze cel puțin 70 de puncte (dintr-un total de 100 de puncte), luându-se în considerare pragul minim necesar pentru fiecare dintre cele patru criterii de atribuire.

Propunerilor ex aequo din cadrul aceleiași priorități li se va acorda prioritate în funcție de punctajele pe care le-au obținut la criteriul de atribuire „Relevanță”, iar apoi „Impact”.

Comitetul de evaluare va urmări, dacă este posibil, să asigure o acoperire echilibrată a priorităților.

Termenul-limită și calendarul orientativ pentru evaluare și acordurile de grant

Etape

Data și ora sau perioada indicativă

Termenul-limită de depunere a cererilor

15 martie, ora 17:00 (ora Bruxelles-ului) 

Perioada de evaluare

Aprilie-iulie 2022

Informarea solicitanților

August 2022

Semnarea acordului de grant

Octombrie-decembrie 2022

Data începerii acțiunii 

1.11.2022 sau 1.12.2022 sau 1.1.2023

Care sunt regulile de finanțare?

Această acțiune urmează un model de finanțare pe bază de sumă forfetară. Valoarea contribuției forfetare unice va fi stabilită pentru fiecare grant pe baza bugetului estimat al acțiunii propuse de solicitant. Autoritatea care acordă grantul va stabili suma forfetară aferentă fiecărui grant pe baza propunerii, a rezultatului evaluării, a ratelor de finanțare și a cuantumului maxim al grantului stabilite în cererea de propuneri.

Valoarea maximă a grantului UE per proiect este după cum urmează:

  • Pentru lotul 1 - Priorități transsectoriale: 800 000 EUR
  • Pentru lotul 2 - Educația și formarea profesională (EFP): 700 000 EUR
  • Pentru lotul 3 - Învățământul pentru adulți: 1 000 000 EUR

Numărul maxim de proiecte care urmează să fie finanțate este:

pentru loturile 1 și 3: nu există nicio limită maximă, cu excepția constrângerilor bugetare

pentru lotul 2: există un obiectiv orientativ de 7 proiecte pentru fiecare prioritate (pentru prioritățile 3, 4 și, respectiv, 5)

Cum se stabilește suma forfetară pentru proiect?

Solicitanții trebuie să completeze un tabel detaliat cu bugetul, în conformitate cu formularul de candidatură, ținând seama de următoarele elemente:

  1. bugetul trebuie să fie detaliat, după caz, de beneficiar (beneficiari) și să fie organizat în pachete de lucru coerente (de exemplu, să fie împărțit în categorii precum „gestionarea proiectului”, „analiză”, „formare”, „organizarea evenimentelor”, „punerea în aplicare a modelelor”, „planul de acțiune pe termen lung”, „comunicare și diseminare”, „asigurarea calității” etc.);
  2. propunerea trebuie să descrie activitățile acoperite de fiecare pachet de lucru;
  3. solicitanții trebuie să furnizeze în propunerea lor o defalcare a costurilor estimate, indicând proporția alocată fiecărui pachet de lucru (și, în cadrul fiecărui pachet de lucru, proporția alocată fiecărui beneficiar și fiecărei entități afiliate);
  4. costurile descrise pot acoperi costurile de personal, costurile de călătorie și de ședere, costurile pentru echipamente și costurile de subcontractare, precum și alte costuri (cum ar fi cele aferente diseminării informațiilor, publicării sau traducerii).

Propunerile vor fi evaluate în conformitate cu procedurile standard de evaluare, cu ajutorul unor experți interni și/sau externi. Experții vor evalua calitatea propunerilor în raport cu cerințele definite în cererea de propuneri și cu impactul, calitatea și eficiența preconizate ale acțiunii. Valoarea forfetară va fi limitată la maximum 80 % din bugetul estimat stabilit după evaluare.

În urma evaluării propunerii, ordonatorul de credite va stabili valoarea sumei forfetare, ținând seama de constatările desprinse în urma evaluării efectuate.

Parametrii grantului (valoarea maximă a grantului, rata de finanțare, costurile eligibile totale etc.) vor fi stabiliți în acordul de grant.

Realizările proiectului vor fi evaluate în funcție de rezultatele obținute. Schema de finanțare ar permite concentrarea mai degrabă pe rezultate decât pe mijloace, punând astfel accentul pe calitatea și pe nivelul de realizare a unor obiective măsurabile.

Mai multe detalii sunt descrise în modelul de acord de grant disponibil pe Portalul pentru oportunități de finanțare și licitații (FTOP).