Skip to main content

Erasmus+

EU programme for education, training, youth and sport

Alianțe pentru inovare

Alianțele pentru inovare își propun să consolideze capacitatea de inovare a Europei, prin stimularea inovării prin cooperare și flux de cunoștințe în domeniul învățământului superior, al educației și formării profesionale (atât inițiale, cât și continue), și în mediul socioeconomic mai larg, inclusiv în domeniul cercetării.

De asemenea, aceste alianțe își propun să stimuleze dobândirea de noi competențe și să abordeze decalajul dintre competențe și cererea pieței prin proiectarea și crearea unor noi programe de studii pentru învățământul superior (ÎS) și pentru educația și formarea profesională (EFP), sprijinind astfel dezvoltarea unui spirit de inițiativă și a unor mentalități antreprenoriale în UE.

OBIECTIVELE ACȚIUNII

Aceste parteneriate trebuie să pună în aplicare un set coerent și cuprinzător de activități sectoriale sau transsectoriale care să se poată adapta la evoluțiile viitoare ale cunoașterii în întreaga UE.

Pentru a stimula inovarea, se va pune accentul pe competențele digitale, întrucât acestea sunt din ce în ce mai importante pentru toate profilurile profesionale din toate sectoarele de pe piața forței de muncă. De asemenea, tranziția către o economie circulară și mai ecologică trebuie susținută prin schimbări la nivelul calificărilor și al programelor naționale de educație și învățământ profesional, pentru a răspunde nevoilor emergente în materie de competențe verzi și de dezvoltare durabilă.

Obiectivele alianțelor pentru inovare pot fi atinse prin depunerea de cereri de finanțare pentru unul sau pentru cele două loturi de mai jos (o organizație poate fi implicată în mai multe propuneri):

Lotul 1: Alianțe pentru educație și întreprinderi

Alianțele pentru educație și întreprinderi sunt proiecte transnaționale, structurate și bazate pe rezultate, în care partenerii împărtășesc obiective comune și colaborează pentru a încuraja inovarea, dobândirea de noi competențe, spiritul de inițiativă și mentalitățile antreprenoriale.

Aceste alianțe au drept scop promovarea inovării în învățământul superior, în educația și formarea profesională, în întreprinderi și în mediul socioeconomic mai larg. Aceasta include confruntarea cu provocări economice și societale, cum ar fi schimbările climatice, evoluția demografică, digitalizarea, inteligența artificială și schimbările rapide la nivelul ocupării forței de muncă, prin inovare socială și reziliență comunitară, precum și prin inovarea pe piața forței de muncă.

Alianțele pentru educație și întreprinderi reunesc întreprinderi și furnizori atât de învățământ superior, cât și de formare profesională pentru a lucra împreună în parteneriat. Operând într-un singur sector economic sau în mai multe sectoare economice diferite, acestea creează relații fiabile și sustenabile și își demonstrează caracterul inovator și transnațional în toate aspectele. Fiecare parteneriat trebuie să includă cel puțin o organizație EFP și o organizație de învățământ superior și poate aborda ambele domenii educaționale sau doar unul dintre ele.

Aceste alianțe urmăresc să realizeze unul sau mai multe dintre următoarele obiective:

  • Încurajarea unor abordări noi, inovatoare și multidisciplinare în materie de predare și de învățare: promovarea inovării în proiectarea și furnizarea educației, în ceea ce privește metodele de predare și tehnicile de evaluare, în mediile de învățare și/sau în ceea ce privește dezvoltarea de noi competențe;
  • Promovarea responsabilității sociale a întreprinderilor (de exemplu, echitate, incluziune, schimbări climatice, protecția mediului și dezvoltarea durabilă);
  • Stimularea spiritului de inițiativă și a atitudinilor, mentalităților și competențelor antreprenoriale în rândul cursanților, al personalului educațional și al altor lucrători, în conformitate cu Cadrul competențelor antreprenoriale (EntreComp)[1];
  • Îmbunătățirea calității și relevanței competențelor dezvoltate și certificate prin sistemele de educație și formare (inclusiv dobândirea de noi competențe și abordarea decalajului dintre competențe și cererea pieței);
  • Facilitarea fluxului de cunoștințe și a creării lor în comun între învățământul superior, educația și formarea profesională, cercetare, sectorul public și sectorul întreprinderilor;
  • Crearea și sprijinirea unor sisteme de învățământ superior și de educație și formare profesională eficace și eficiente, conectate și favorabile incluziunii, care să contribuie la inovare.

Lotul 2: Alianțe pentru (punerea în aplicare a Planului de) cooperare sectorială în materie de competențe[2])

Alianțele pentru cooperarea sectorială în materie de competențe vizează crearea de noi abordări strategice și cooperarea în vederea găsirii unor soluții concrete de dezvoltare a competențelor – atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu – în anumite sectoare economice sau în domenii care pun în aplicare o acțiune majoră a Agendei pentru competențe în Europa în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței, și anume Pactul privind competențele. Principalul obiectiv al pactului este de a mobiliza și de a stimula toate părțile interesate relevante să ia măsuri concrete pentru perfecționarea și recalificarea forței de muncă, prin reunirea eforturilor și prin crearea de parteneriate, inclusiv la nivelul UE, care să răspundă nevoilor pieței muncii, sprijinind tranziția ecologică și tranziția digitală, precum și strategiile de creștere și strategiile în materie de competențe de la nivel național, regional și local. Prin urmare, rezultatele Alianțelor pentru cooperarea sectorială în materie de competențe, și anume informațiile sectoriale privind competențele, strategiile în materie de competențe, profilurile ocupaționale, programele de formare și planificarea pe termen lung, vor reprezenta o contribuție importantă la activitatea parteneriatelor sectoriale care au aderat la Pactul privind competențele.

Alianțele pentru cooperare sectorială în materie de competențe urmăresc să abordeze lacunele în materie de competențe de pe piața muncii, care împiedică creșterea, inovarea și competitivitatea în sectoare sau domenii specifice, vizând atât intervenții pe termen scurt, cât și strategii pe termen lung. Aceste alianțe vor fi puse în aplicare în cele 14 ecosisteme industriale identificate în Noua strategie industrială pentru Europa[3] (a se vedea criteriile de eligibilitate).

Pactul privind competențele se bazează pe Planul de cooperare sectorială în materie de competențe și îl integrează. Prin urmare, alianțele din cadrul lotului 2 vor sprijini punerea în aplicare a pactului prin dezvoltarea unei strategii privind competențele sectoriale. Această strategie trebuie să conducă la un impact sistemic și structural care să contribuie la reducerea lipsei de personal calificat, a insuficienței mâinii de lucru calificate și a decalajelor dintre competențe și cererea pieței, precum și la asigurarea calității și a unor niveluri adecvate de competențe. Strategia privind competențele sectoriale trebuie să includă un set clar de activități, repere și obiective bine definite, cu scopul de a asigura corelarea între cererea și oferta de competențe, pentru a sprijini strategia generală de creștere specifică sectorului. Alianțele își propun să construiască baza Pactului privind competențele și să definească parcursul care trebuie continuat după finalizarea proiectului.

Pe baza datelor privind necesitățile în materie de competențe în ceea ce privește profilurile ocupaționale, Alianțele pentru punerea în aplicare a Planului de cooperare sectorială în materie de competențe sprijină proiectarea și furnizarea de conținut transnațional în domeniul educației și formării, precum și de metodologii de predare și formare, pentru adoptarea rapidă la nivel regional și local și pentru noile ocupații care apar.

Propunerile trebuie să includă elaborarea de programe de formare profesională continuă pentru a răspunde nevoilor urgente în materie de competențe ale persoanelor în vârstă de muncă. Propunerile trebuie să includă și dezvoltarea profilurilor ocupaționale emergente și a calificărilor aferente, care trebuie să acopere nivelul superior și cel postliceal ale EFP (nivelurile 3-5 din CEC), precum și nivelurile terțiare (nivelurile 6-8 din CEC). În plus, propunerile trebuie să includă elaborarea unor programe de învățământ de bază și a unor programe de educație și formare care să conducă la obținerea acestor calificări.

Fiecare proiect trebuie să includă printre partenerii săi atât organizații de educație și formare profesională (EFP) și de învățământ superior, cât și actori de pe piața muncii. În mod ideal, proiectele implică și organisme politice, organisme de certificare, precum și asociații sectoriale europene și reprezentanți ai industriei.

CE CRITERII TREBUIE ÎNDEPLINITE PENTRU A DEPUNE O CERERE DE GRANT PENTRU UN PARTENERIAT PENTRU INOVARE?

CRITERII DE ELIGIBILITATE

Pentru a fi eligibile pentru un grant Erasmus+, propunerile de proiecte din cadrul lotului 1 – Alianțe pentru educație și întreprinderi trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

Cine poate prezenta o cerere?

Orice organizație participantă stabilită legal într-o țară participantă la program poate prezenta o cerere. Organizația prezintă cererea în numele tuturor organizațiilor participante implicate în proiect.

Ce tipuri de organizații sunt eligibile pentru participarea la proiect?

Următoarele organizații pot fi implicate în calitate de partener cu drepturi depline, de entitate afiliată sau de partener asociat în cadrul lotului 1 – Alianțe pentru educație și întreprinderi. Acestea pot fi organizații publice sau private stabilite legal într-o țară participantă la program sau într-o țară parteneră (a se vedea secțiunea „Țări eligibile” în partea A din prezentul ghid).

  • instituții de învățământ superior
  • furnizori de educație și formare profesională
  • rețele de furnizori de educație și formare profesională
  • întreprinderi mici și mijlocii sau mari (inclusiv întreprinderi sociale)
  • institute de cercetare
  • organizații neguvernamentale
  • organisme publice de nivel local, regional sau național
  • organizații active în domeniile educației, formării și tineretului
  • intermediari care reprezintă organizații din domeniile educației, formării sau tineretului ori întreprinderi
  • organisme de acreditare, certificare, recunoaștere sau calificare
  • camere de comerț, de industrie sau de muncă, camere de meserii
  • parteneri sociali europeni sau naționali
  • spitale sau alte instituții de îngrijire, inclusiv de îngrijire pe termen lung
  • autorități responsabile cu educația, formarea sau ocuparea forței de muncă la nivel regional sau național
  • servicii de ocupare a forței de muncă
  • birouri naționale de statistică
  • agenții de dezvoltare economică
  • asociații sectoriale sau profesionale
  • consilii ale competențelor sectoriale
  • organisme care oferă servicii de orientare, consiliere și informare profesională și servicii de ocupare a forței de muncă;

Instituțiile de învățământ superior stabilite într-o țară participantă la program trebuie să dețină o Cartă Universitară Erasmus (ECHE) valabilă. Instituțiile de învățământ superior participante din țările partenere nu au nevoie de o astfel de cartă.

Numărul și profilul organizațiilor participante

Alianțele pentru educație și întreprinderi trebuie să cuprindă cel puțin 4 țări participante la program, implicând cel puțin 8 parteneri cu drepturi depline. Parteneriatul trebuie să includă cel puțin 3 actori de pe piața forței de muncă (întreprinderi sau societăți comerciale sau organizații intermediare reprezentative, precum camere, sindicate sau organisme profesionale) și cel puțin 3 furnizori de educație și formare (instituții de educație și formare profesională și/sau instituții de învățământ superior), în calitate de parteneri cu drepturi depline. Fiecare propunere trebuie să includă cel puțin o instituție de învățământ superior și un furnizor de educație și formare profesională cu statut de parteneri cu drepturi depline.

Durata proiectului

2 sau 3 ani. Durata trebuie să fie aleasă în etapa de depunere a cererii, în funcție de obiectivul proiectului și de tipul de activități planificate în timp.

Unde se depune cererea?

La Agenția Executivă pentru Educație și Cultură (EACEA).

Numărul de identificare al cererii de propuneri – lotul 1: ERASMUS-EDU-2021-PI-ALL-INNO-EDU-ENTERP

Când se depune cererea?

Solicitanții trebuie să depună cererea de grant până la 7 septembrie 2021, ora 17:00:00 (ora Bruxelles-ului).

Pentru a fi eligibile pentru un grant Erasmus+, propunerile de proiecte din cadrul lotului 2 - Alianțe pentru (punerea în aplicare a Planului de) cooperare sectorială în materie de competențe trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

Cine poate depune o cerere?

Orice organizație participantă legal stabilită într-o țară participantă la program poate depune o cerere. Organizația prezintă cererea în numele tuturor organizațiilor participante implicate în proiect.

Ce tipuri de organizații sunt eligibile pentru participarea la proiect?

Următoarele organizații pot fi implicate în calitate de partener cu drepturi depline, de entitate afiliată sau de partener asociat în cadrul lotului 2 – Alianțe pentru (punerea în aplicare a Planului de) cooperare sectorială în materie de competențe. Acestea pot fi organizații publice sau private stabilite legal într-o țară participantă la program sau într-o țară parteneră (a se vedea secțiunea „Țări eligibile” în partea A din prezentul ghid).

  • instituții de învățământ superior
  • furnizori de educație și formare profesională
  • rețele de furnizori de educație și formare profesională
  • întreprinderi mici și mijlocii sau mari (inclusiv întreprinderi sociale)
  • institute de cercetare
  • organizații neguvernamentale
  • organisme publice de nivel local, regional sau național
  • organizații active în domeniile educației, formării și tineretului
  • intermediari care reprezintă organizații din domeniile educației, formării sau tineretului ori întreprinderi
  • organisme de acreditare, certificare, recunoaștere sau calificare
  • camere de comerț, de industrie sau de muncă, camere de meserii
  • parteneri sociali europeni sau naționali
  • spitale sau alte instituții de îngrijire, inclusiv de îngrijire pe termen lung
  • autorități responsabile cu educația, formarea sau ocuparea forței de muncă la nivel regional sau național
  • servicii de ocupare a forței de muncă
  • birouri naționale de statistică
  • agenții de dezvoltare economică
  • asociații sectoriale sau profesionale
  • consilii ale competențelor sectoriale
  • organisme care oferă servicii de orientare, consiliere și informare profesională și servicii de ocupare a forței de muncă;

Instituțiile de învățământ superior stabilite într-o țară participantă la program trebuie să dețină o Cartă Universitară Erasmus (ECHE) valabilă. Instituțiile de învățământ superior participante din țările partenere nu au nevoie de o astfel de cartă.

Numărul și profilul organizațiilor participante

Alianțele pentru (punerea în aplicare a Planului de) cooperare sectorială în materie de competențe trebuie să cuprindă cel puțin 8 țări participante la program, implicând cel puțin 12 parteneri cu drepturi depline. Parteneriatul trebuie să includă cel puțin 5 actori de pe piața forței de muncă (întreprinderi sau societăți comerciale sau organizații intermediare reprezentative, precum camere, sindicate sau organisme profesionale) și cel puțin 5 furnizori de educație și formare (instituții de educație și formare profesională și/sau instituții de învățământ superior), în calitate de parteneri cu drepturi depline. Fiecare propunere trebuie să includă cel puțin o instituție de învățământ superior și un furnizor de educație și formare profesională cu statut de parteneri cu drepturi depline.

Sectoare sau domenii

Cele 14 ecosisteme industriale, astfel cum sunt identificate în Noua strategie industrială pentru Europa[4]:

  1. Turismul:

Transportul de călători și călătoriile; hoteluri, cazare pe termen scurt; restaurante și catering; evenimente, parcuri tematice etc.

  1. Mobilitate–Transport–Industria autovehiculelor:

Producția de autovehicule, nave, trenuri și accesorii; repararea și întreținerea acestora; transport de marfă etc.

  1. Industria aerospațială și de apărare:

Producția de aeronave și nave spațiale; echipamente militare și armament; sateliți etc.

  1. Construcții:

Construcția de proprietăți rezidențiale și nerezidențiale; construcția de drumuri și căi ferate; construirea de utilități și lucrări de geniu civil; activități asociate etc.

  1. Sectorul agroalimentar:

Producția vegetală și animalieră; prelucrarea alimentelor; activități veterinare etc.

  1. Industrii mari consumatoare de energie cu emisii scăzute de dioxid de carbon:

Extracția combustibililor fosili; rafinarea; fabricarea de produse cu impact semnificativ asupra mediului: materiale plastice, produse chimice, îngrășăminte, fier și oțel, produse forestiere, ciment, cauciuc, metale neferoase etc.

  1. Materiale textile:

Producția de materiale textile, îmbrăcăminte, încălțăminte, piele și bijuterii etc.

  1. Industrii creative și culturale:

Ziare, cărți și publicații periodice; filme, materiale video și materiale de televiziune; radio și muzică etc.

  1. Sectorul digital:

Telecomunicații; software și programe; portaluri web; fabricarea de calculatoare și echipamente etc.

  1. Energia din surse regenerabile:

Motoare și turbine electrice; producția de energie electrică; producția și distribuția gazelor etc.

  1. Aparatură electronică:

Producția de aparatură electronică etc.

  1. Comerțul cu amănuntul:

Vânzarea cu amănuntul; comerțul cu ridicata conectat la consumatori etc.

  1. Economia de proximitate și economia socială:

Întreprinderi sociale, asociații și cooperative care vizează crearea unui impact social etc.

 
  1. Sănătate:

Produse și echipamente farmaceutice; spitale, centre de îngrijire, de îngrijire rezidențială etc.

Alianțele trebuie să aleagă pentru propunerea lor ecosistemul industrial unic pe care îl va aborda proiectul lor. Numai o singură propunere per ecosistem industrial poate fi selectată pentru finanțare. O propunere poate viza un ecosistem care nu este acoperit de un proiect aflat în derulare în cadrul unei alianțe sau un ecosistem acoperit deja de un proiect aflat în derulare în cadrul unei alianțe. În acest din urmă caz, propunerea trebuie să abordeze domenii și subiecte care sunt în mod clar diferite de cele abordate de proiectul (proiectele) aflate în derulare în cadrul alianței[5].

Durata proiectului

4 ani

Unde se depune cererea?

La Agenția Executivă pentru Educație și Cultură (EACEA).

Numărul de identificare al cererii de propuneri – lotul 2: ERASMUS-EDU-2021-PI-ALL-INNO-BLUEPRINT

Când se depune cererea?

Solicitanții trebuie să depună cererea de grant până la 7 septembrie 2021, ora 17:00:00 (ora Bruxelles-ului).

Organizațiile solicitante vor fi evaluate în funcție de criteriile de excludere și de selecție relevante. Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați partea C din prezentul ghid.

CREAREA UNUI PROIECT

Fiecare alianță va pune în aplicare un set coerent, cuprinzător și variat de activități interconectate pentru a susține inovarea în învățământul superior, în educația și formarea profesională, în întreprinderi (inclusiv întreprinderile mari, întreprinderile mici și mijlocii și întreprinderile sociale) și în mediul socioeconomic mai larg.

Lotul 1: Alianțe pentru educație și întreprinderi

Activitățile sprijinite includ:

Stimularea inovării

  • Dezvoltarea și punerea în aplicare în comun de noi metode de predare și de învățare (cum ar fi noi programe de învățământ multidisciplinare, predarea și învățarea centrate pe cursant și bazate pe probleme reale, utilizarea mai frecventă a micro-certificatelor);
  • Elaborarea și testarea unor programe și activități de educație continuă împreună cu întreprinderile și în cadrul acestora;
  • Dezvoltarea și testarea unor soluții pentru a răspunde unor exigențe sociale urgente, care nu sunt abordate de piață și sunt direcționate către grupurile vulnerabile din societate; abordarea provocărilor societale sau a celor legate de schimbările de atitudine și valori, de strategii și politici, de structuri și procese organizaționale, de sisteme și servicii de livrare;
  • Dezvoltarea de soluții pentru problemele dificile, pentru inovarea în materie de produse și de procese (colaborare între studenți, profesori și practicieni).

Dezvoltarea spiritului de inițiativă și a mentalităților, competențelor și abilităților antreprenoriale

  • Dezvoltarea unor noi metode de predare și a unor noi instrumente de învățare, care să includă dobândirea și aplicarea competențelor transversale în cadrul programelor de învățământ superior și de EFP elaborate în cooperare cu întreprinderile și care au drept scop consolidarea capacităților de inserție profesională, a creativității și a unor noi parcursuri profesionale;
  • Introducerea, ori de câte ori este oportun, a spiritului de inițiativă și a spiritului antreprenorial într-o anumită disciplină, într-un anumit program de studii, curs etc., pentru a le oferi elevilor/studenților, cercetătorilor, personalului și pedagogilor competențele, abilitățile și motivația necesare pentru a dezvolta spiritul de inițiativă și mentalitatea antreprenorială și pentru a putea să facă față diferitelor provocări din viața lor educațională, profesională și privată;
  • Crearea de noi oportunități de învățare prin experiențe practice și prin punerea în practică a spiritului de inițiativă și a competențelor și abilităților antreprenoriale, ceea ce poate implica și/sau conduce la lansarea de noi servicii, produse și prototipuri și la crearea întreprinderi nou-înființate (start-ups) și de întreprinderi noi desprinse din altele mai mari (spin-offs);
  • Introducerea mai multor „abordări centrate pe student” care să permită studenților să își adapteze propriile parcursuri educaționale.

Stimularea fluxului și a schimbului de cunoștințe între învățământul superior, EFP, întreprinderi și cercetare

  • Crearea unor sisteme de învățământ superior și de educație și formare profesională și a unor întreprinderi conectate și favorabile incluziunii, prin încredere reciprocă, recunoaștere și certificare transfrontalieră, parcursuri flexibile între EFP și învățământul superior și încurajarea mobilității pentru cursanți și lucrători;
  • Ucenicii și activități legate de domeniul de studiu, desfășurate în întreprinderi, care să fie pe deplin integrate în programa de învățământ, recunoscute și creditate; structuri pentru a încerca și a testa măsuri inovatoare; schimburi de studenți, de cercetători, de personal didactic și de personal din întreprinderi pentru o perioadă limitată; oferirea de stimulente pentru implicarea personalului întreprinderilor în activități de predare și de cercetare; analiza datelor de cercetare.

Identificarea nevoilor pieței în materie de reziliență și a profesiilor emergente

  • Identificarea nevoilor pieței și a profesiilor emergente (partea de cerere), îmbunătățirea capacității de reacție a sistemelor, la toate nivelurile, la nevoile pieței muncii (partea de ofertă); adaptarea ofertei de învățământ superior și de educație și formare profesională la nevoile în materie de competențe prin proiectarea și furnizarea de programe de învățământ transnaționale la nivel sectorial care să integreze învățarea la locul de muncă;
  • Identificarea competențelor necesare în domeniul public pentru soluționarea provocărilor societale (de exemplu, schimbările climatice, sănătatea) și încurajarea rezilienței la nivel societal și comunitar, inclusiv prin cooperarea instituțiilor de învățământ superior și a furnizorilor de educație și formare profesională cu autoritățile naționale, regionale și locale, precum și cu sectorul privat, pentru a contribui la proiectarea și la punerea în aplicare a strategiilor de specializare inteligentă în regiuni;
  • Oferirea de sprijin pentru depășirea decalajului dintre competențe și cererea pieței în ceea ce privește atât reziliența, cât și nevoile pieței.

Lotul 2: Alianțe pentru (punerea în aplicare a Planului de) cooperare sectorială în materie de competențe

Trebuie puse în aplicare următoarele activități:

Dezvoltarea unei abordări strategice privind cooperarea sectorială în materie de competențe

  • Instituirea unei cooperări durabile în domeniul dezvoltării competențelor între principalele părți interesate din industrie, inclusiv partenerii sociali, furnizorii de educație și formare și autoritățile publice (la nivel național și regional). Proiectul va viza, de asemenea, consolidarea cooperării între întreprinderile mari și microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) de-a lungul întregului lanț valoric, într-un anumit ecosistem industrial;
  • Colectarea continuă de informații privind competențele: Furnizarea de probe calitative și de date cantitative relevante la nivelul UE și la nivel de țară și/sau la nivel regional într-un format de date deschise conectate; elaborarea unei metodologii comune pentru anticiparea nevoilor viitoare în materie de competențe, precum și monitorizarea (anuală) a progreselor și a evoluției cererii și ofertei în materie de competențe pe baza unor scenarii prospective credibile, pe baza Panoramei competențelor în UE și, după caz, pe baza activității OCDE, a Forumului Economic Mondial și a alianțelor existente în materie de competențe sectoriale;
  • Cartografierea sprijinului existent pentru perfecționare și recalificare disponibil în sector/ecosistem (furnizat de industrie, de părțile interesate din sectorul public și privat) și identificarea acțiunilor care ar putea fi extinse pentru a sprijini întreprinderile în cadrul lanțurilor valorice;
  • Pe baza informațiilor privind competențele, elaborarea unei strategii privind competențele pentru ecosistemul industrial, care să includă priorități pentru acțiuni de sprijinire a obiectivelor de recalificare și perfecționare a forței de muncă din ecosistemul industrial și a persoanelor care s-ar putea alătura sectorului (de exemplu, persoanele inactive din punct de vedere economic). Strategia trebuie să detalieze modul în care tendințele majore, cum ar fi evoluțiile globale, societale și tehnologice din ecosistemul industrial, pot afecta necesitățile în materie de competențe și de locuri de muncă. De asemenea, strategia trebuie să prezinte calendarul preconizat și să acorde o atenție deosebită impactului tehnologiilor digitale și al tehnologiilor generice esențiale. Ea trebuie să identifice și să definească ocupațiile și competențele conexe care ar putea apărea în sectorul respectiv (și anume, cele care vor fi complet noi). De asemenea, trebuie să identifice principalii actori industriali și părțile interesate care ar trebui să fie implicate în punerea în aplicare a strategiei. Această strategie trebuie să fie unul dintre primele rezultate-cheie ale proiectului, indicând un set clar de activități, de obiective de etapă și de rezultate bine definite și stabilind acțiuni prioritare concrete, care să propună modalități de corelare a cererii și ofertei viitoare de competențe cu respectivele ocupații emergente. Strategia trebuie utilizată ca bază pentru crearea parteneriatului în cadrul Pactului privind competențele;
  • Dacă este cazul, asigurarea disponibilității rezultatelor proiectului într-un format de date deschise, astfel încât să poată fi incluse în Panorama competențelor în UE și în clasificarea europeană a aptitudinilor, competențelor, calificărilor și ocupațiilor (ESCO);
  • Furnizarea de probe calitative și de date cantitative relevante la nivelul UE și la nivel de țară și/sau la nivel regional într-un format de date deschise conectate.

Elaborarea de programe de învățământ și de formare „de bază” europene agreate la nivel de sector

  • În primul an de activitate (răspuns reactiv)

În paralel cu acțiunile de mai sus, toate proiectele trebuie să abordeze prompt nevoile urgente în materie de competențe pentru ocupațiile dintr-un anumit ecosistem industrial, apărute ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19 și a dublei tranziții ecologice și digitale (trebuie furnizate dovezi în propunere):

  • Utilizarea, dacă sunt disponibile, a profilurilor ocupaționale din clasificarea ESCO și a cadrelor de competență existente[6];
  • Conceperea de programe de formare profesională continuă pentru perfecționarea și recalificarea forței de muncă prin programe inovatoare de învățare mixtă și de învățare la locul de muncă;
  • Asigurarea bunei calități a conținutului și a ofertei de programe noi de formare, prin aplicarea unor metode de asigurare a calității în conformitate cu EQAVET și ESG (Standardele și orientările europene pentru asigurarea calității în învățământul superior);
  • Asigurarea adoptării și utilizării rapide a programelor de formare prin stabilirea de contacte cu principalii actori ai lanțurilor valorice din ecosistemul industrial, cu centrele de excelență profesională[7], cu regiunile care pun în aplicare strategii de specializare inteligentă[8], cu parteneriatele europene între clustere[9] și cu comunitățile de cunoaștere și inovare (CCI) ale Institutului European de Tehnologie (EIT)[10] care sunt active în același ecosistem industrial.
  • Pe parcursul proiectului (răspuns proactiv)

Ulterior, proiectele trebuie să elaboreze conținuturi de formare pentru profilurile ocupaționale emergente:

  • Pe baza nevoilor în materie de competențe identificate pentru profilurile ocupaționale emergente într-un anumit sector economic din ecosistemul industrial, conceperea unor noi programe de învățământ modulare în domeniul educației și formării profesionale și a calificărilor aferente pentru educația și formarea inițială (programe complete de învățământ pentru integrare în sistemele naționale de educație și formare) și a unor programe de formare profesională continuă pentru perfecționarea sau recalificarea persoanelor de vârstă activă (module care să abordeze nevoile emergente în materie de competențe);
  • Aceste programe de învățământ și de formare sunt alcătuite din unități de rezultate ale învățării, în conformitate cu Cadrul european al calificărilor (CEC)/cadrele naționale ale calificărilor (CNC) și pe baza datelor ESCO; programele de învățământ trebuie să ofere competențe specifice locului de muncă, precum și competențe-cheie[11], care să includă în special competențe transversale și discipline STIAM[12];
  • Integrarea perioadelor de învățare la locul de muncă în noul conținut al formării, inclusiv a oportunităților de a aplica cunoștințele în situații practice „reale” la locul de muncă, și încorporarea experienței de învățare transnaționale ori de câte ori este posibil;
  • Aplicarea gestionării calității la noul conținut de formare, fie pe baza principiilor de asigurare a calității ale EQAVET și ESG, fie prin utilizarea sistemelor existente de asigurare a calității, care trebuie să fie însă în conformitate cu EQAVET și ESG;
  • Promovarea calificărilor sectoriale relevante, inclusiv a programelor comune transnaționale acordate de mai mulți furnizori de educație și formare, facilitând astfel certificarea transfrontalieră și crearea unui climat de încredere reciprocă, contribuind la creșterea mobilității cursanților și a mobilității profesionale în acest sector.

Elaborarea programelor de învățământ și a programelor de formare „de bază”

  • Dezvoltarea unor metodologii de implementare a programelor de învățământ și a programelor de formare care să fie adaptate la diverse grupuri-țintă, utilizând abordări inovatoare de predare și învățare, inclusiv furnizarea de învățare la locul de muncă, utilizarea TIC (de exemplu, învățare mixtă, simulatoare, realitate augmentată etc.), soluții de mobilitate virtuală/mixtă pentru cursanți și personal, precum și resurse educaționale deschise (de exemplu, învățarea bazată pe IA, MOOC[13]);
  • Dezvoltarea unor acțiuni de facilitare a transferului de cunoștințe profesionale între generații;
  • Descrierea modalităților în care metodologiile și procedurile de evaluare pot acoperi toate formele de învățare, inclusiv învățarea la locul de muncă, și pot facilita validarea competențelor și a aptitudinilor dobândite înainte de formare;
  • Pe baza contactelor consacrate și a noilor contacte stabilite cu privire la cererea de competențe în etapa de colectare de informații privind competențele, stabilirea de contacte cu furnizorii de oportunități de angajare, cum ar fi angajatorii din sectorul privat și din sectorul public și serviciile de ocupare a forței de muncă, în vederea unei eventuale corelări cu absolvenții programelor de formare;
  • Identificarea măsurilor adecvate pentru monitorizarea cursanților după finalizarea cursurilor de formare, cu scopul de a furniza „circuite de feedback”[14]. Aceste sisteme de monitorizare și feedback se pot baza pe informații provenite de la companii, cursanți/angajați, precum și din resurse informaționale publice și de la părțile interesate de piața forței de muncă;
  • Propunerea de măsuri adecvate pentru recunoașterea oficială a programelor de studii profesionale și a calificărilor profesionale noi sau adaptate din educația și formarea profesională și din învățământul superior în țările în care sunt situați partenerii și în ecosistemul industrial vizat.

Elaborarea unui plan de acțiune pe termen lung pentru implementarea progresivă a rezultatelor proiectului după finalizarea acestuia

  • Acest plan se bazează pe parteneriate susținute între furnizorii de educație și formare, principalele părți interesate din industrie și autoritățile publice (regionale sau naționale) de la nivelul corespunzător, pentru a facilita/consolida parteneriatele multilaterale în materie de competențe în cadrul Pactului privind competențele, în scopul recalificării și al perfecționării forței de muncă. Planul de acțiune trebuie să includă identificarea structurilor de guvernanță adecvate, precum și planuri de scalabilitate și de sustenabilitate financiară;
  • Planul de acțiune trebuie să asigure vizibilitatea adecvată și diseminarea la scară largă a rezultatelor, inclusiv la nivel politic național/regional și al UE, și include detalii cu privire la modul de punere în aplicare la nivel național și/sau regional cu autoritățile publice relevante;
  • Planul de acțiune prevede modul în care rezultatele proiectului, în special informațiile privind competențele, strategia și programele de formare, vor fi actualizate după încheierea perioadei de 4 ani a proiectului, inclusiv prin prevederea viitoarelor sale surse de finanțare;
  • Planul indică modul în care oportunitățile de finanțare ale UE [de exemplu Mecanismul de redresare și reziliență, cadrul financiar multianual (CFM) al UE pentru perioada 2021-2027, inclusiv fondurile structurale europene, InvestEU, Erasmus+], precum și investițiile private și finanțarea națională/regională pot sprijini strategiile în materie de competențe. În acest scop, trebuie să se țină seama de strategiile de specializare inteligentă, de parteneriatele europene între clustere, de platformele centrelor de excelență profesională și de comunitățile de inovare ale EIT.

În cadrul ambelor loturi - lotul 1: Alianțe pentru educație și întreprinderi și lotul 2: Alianțe pentru (punerea în aplicare a Planului de) cooperare sectorială în materie de competențe

Alianțele pentru inovare trebuie să aplice instrumentele și mecanismele de la nivelul UE, precum CEC, ESCO, Europass, EQAVET și ESG, ori de câte ori acestea sunt relevante.

Pentru a încerca și testa noile programe de învățământ sau noile metode de formare și de învățare, Alianțele pentru inovare pot organiza activități de mobilitate în scopul învățării pentru studenți, cadre didactice, cercetători și personal, în măsura în care acestea sprijină/completează activitățile principale ale parteneriatului și aduc valoare adăugată în realizarea obiectivelor proiectului.

IMPACTUL PRECONIZAT

Alianțele pentru inovare vor fi ancorate în cooperarea strategică și durabilă dintre educația și formarea profesională, învățământul superior și întreprinderi, care lucrează împreună pentru a îmbunătăți capacitatea de inovare a Europei. Acestea vor consolida considerabil sinergiile dintre ambele domenii educaționale pentru promovarea inovării, a noilor competențe, a spiritului de inițiativă și a mentalităților antreprenoriale. Se preconizează că aceste alianțe între învățământul superior, EFP și întreprinderi vor contribui la dezvoltarea ecosistemelor regionale și vor oferi în mod direct o contribuție valoroasă la economie, integrând învățarea la locul de muncă. Universitățile dețin cunoștințe și date provenite din cercetare care le permit să furnizeze în mod direct informații întreprinderilor mici și mijlocii pentru a stimula economiile locale, iar furnizorii de EFP oferă competențele necesare întreprinderilor și sunt capabili să stimuleze creșterea economică locală.

La o scară mai mare, se preconizează că Alianțele pentru inovare vor viza provocările societale și economice, atât în domeniul educației, cât și în cel al ocupării forței de muncă, și vor lua în considerare domenii-cheie, precum provocările în materie de inovare, oferta de competențe, schimbările climatice, economia verde, demografia, digitalizarea și inteligența artificială. Se pot obține beneficii și din cooperarea cu întreprinderile mari. Alianțele pentru inovare se vor concentra asupra nevoilor cetățenilor și vor accelera modernizarea învățământului superior și a educației și formării profesionale.

Pactul privind competențele va stabili un cadru nu numai pentru punerea în aplicare a celorlalte acțiuni din cadrul Agendei actualizată pentru competențe, ci și pentru diseminarea și exploatarea rezultatelor proiectelor din cadrul Alianțelor pentru inovare. În special, rezultatele Alianțelor pentru punerea în aplicare a Planului de cooperare sectorială în materie de competențe vor fi utilizate ca bază pentru parteneriatele sectoriale la scară largă din cadrul Pactului privind competențele.

În plus, alianțele vor contribui la punerea în aplicare a Comunicării UE privind noua agendă pentru învățământul superior[15] și la crearea unui Spațiu european al educației[16]. Ele vor contribui, de asemenea, la punerea în aplicare a Strategiei industriale și a Strategiei pentru IMM-uri ale UE (2021).

De asemenea, Alianțele pentru inovare vor lua în considerare, ca parametri generali ai acțiunii, obiectivele de dezvoltare durabilă ale Agendei 2030[17] și Declarația de la Paris privind schimbările climatice[18], ajutând astfel Comisia Europeană să pună în aplicare noul său Pact verde european[19] și Planul de redresare pentru Europa[20].

Obiectivul Alianțelor pentru inovare este de a avea un impact pe termen scurt și lung asupra unei game mai largi de părți interesate implicate, la nivel individual, organizațional și sistemic. Se preconizează că impactul va depăși durata proiectului și organizațiile implicate în parteneriate. Se preconizează că parteneriatul și activitățile vor persista. De aceea, rezultatele/activitățile nu pot fi de sine-stătătoare, ci trebuie să fie asociate cu sau integrate în angajamente, scheme, proiecte, platforme, activități existente etc.

CRITERII DE ATRIBUIRE

Următoarele criterii de atribuire se aplică pentru Lotul 1 – Alianțe pentru educație și întreprinderi:

Relevanța proiectului

(punctaj maxim 25 de puncte)

  • Legătura cu politicile și inițiativele UE: propunerea ia în considerare și contribuie la atingerea obiectivelor europene din domeniul VET și al învățământului superior; propunerea ia în considerare și contribuie la asigurarea vizibilității instrumentelor și inițiativelor UE existente pentru dezvoltarea competențelor;
  • Scop: propunerea este relevantă pentru obiectivele și activitățile acțiunii;
  • Consecvență: obiectivele sunt bazate pe o analiză atentă a nevoilor; sunt definite în mod clar, realist și abordează aspecte relevante pentru organizațiile participante și pentru acțiune;
  • Inovare: propunerea are în vedere metode și tehnici de ultimă generație și conduce la rezultate și soluții inovatoare specifice proiectului;
  • Valoare adăugată europeană: propunerea demonstrează în mod clar valoarea adăugată generată prin transnaționalitatea sa și prin transferabilitatea sa potențială;
  • Reprezentarea educației și a formării: alianța include parteneri care îi reprezintă în mod adecvat pe furnizorii de educație și formare;
  • Competențe digitale: măsura în care propunerea integrează competențele digitale în conținutul de formare pentru unul sau mai multe profiluri ocupaționale conexe;
  • Competențe verzi: propunerea integrează competențe legate de trecerea la o economie circulară și mai verde în conținutul de formare pentru unul sau mai multe profiluri ocupaționale conexe;
  • Competențe în materie de reziliență: măsura în care propunerea integrează competențe legate de capacitatea de adaptare, de gestionare a schimbării și de întrajutorare la nivelul comunității.

Calitatea elaborării și a punerii în aplicare a proiectului

(punctaj maxim 30 de puncte)

  • Coerență: elaborarea de ansamblu a proiectului asigură coerența între obiectivele proiectului, metodologie, activități și bugetul propus. Propunerea prezintă un set coerent și cuprinzător de activități adecvate care răspund nevoilor identificate și conduc la rezultatele preconizate;
  • Structură: programul de lucru este clar și inteligibil și acoperă toate etapele proiectului (pregătire, punere în aplicare, exploatare, monitorizare, evaluare și diseminare);
  • Metodologie: propunerea utilizează instrumentele și mecanismele UE legate de competențe și de ocupații, dacă sunt relevante, cum ar fi CEC, ESCO, Europass, EQAVET, ESG;
  • Gestionare: sunt prevăzute mecanisme de gestionare solide. Termenele, organizarea, sarcinile și responsabilitățile sunt bine definite și realiste. Propunerea alocă resurse adecvate pentru fiecare activitate;
  • Plan de lucru: calitatea și eficacitatea planului de lucru, inclusiv măsura în care resursele alocate pachetelor de lucru sunt în conformitate cu obiectivele și cu rezultatele preconizate ale acestora;
  • Calitatea modalităților de recunoaștere și de validare a calificărilor: în conformitate cu principiile și cu instrumentele de transparență și recunoaștere la nivel european, inclusiv pentru micro-certificate;
  • Buget: bugetul prevede resursele adecvate necesare pentru succesul proiectului, fără a fi nici supraestimat, nici subestimat;
  • Controlul financiar și al calității: măsurile de control (evaluarea continuă a calității, evaluări inter pares, activități de analiză comparativă etc.) și indicatorii de calitate asigură faptul că punerea în aplicare a proiectului este de înaltă calitate și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Provocările/riscurile proiectului sunt clar identificate și acțiunile de atenuare sunt abordate în mod corespunzător. Sunt planificate procese de revizuire de către experți, ca parte integrantă a proiectului. Programul de lucru al alianței include o evaluare externă independentă a calității la mijlocul perioadei și la sfârșitul proiectului.

Calitatea parteneriatului și a modalităților de cooperare

(punctaj maxim 25 de puncte)

  • Configurația: componența parteneriatului este în conformitate cu obiectivele acțiunii și ale proiectului; acesta reunește o combinație adecvată de organizații relevante, inclusiv din domeniul educației și formării profesionale, din învățământul superior și din întreprinderi, având profilurile, competențele, experiența, expertiza și sprijinul administrativ necesare pentru punerea în aplicare cu succes a proiectului; alianța include parteneri care reprezintă în mod adecvat abordarea sectorială sau trans-sectorială vizată;
  • Angajament: contribuțiile partenerilor sunt semnificative, pertinente și complementare; repartizarea responsabilităților și a sarcinilor este clară, adecvată și demonstrează angajamentul și contribuția activă a tuturor organizațiilor participante în raport cu expertiza și cu capacitatea lor specifică;
  • Sarcini: coordonatorul demonstrează un înalt nivel de gestionare și de coordonare a rețelelor transnaționale și dă dovadă de capacitate de conducere într-un mediu complex. Sarcinile individuale sunt alocate pe baza expertizei specifice a fiecărui partener;
  • Colaborare/Spirit de echipă: se propune un mecanism eficace care să asigure eficiența coordonării, a soluționării litigiilor, a procesului decizional și a comunicării dintre organizațiile participante, participanți și orice alte părți interesate relevante;
  • Recompensă: Alianța aduce valoare adăugată și beneficii clare fiecărei organizații partenere;
  • Implicarea țărilor partenere: dacă este cazul, implicarea organizațiilor participante din țările partenere conferă alianței o valoare adăugată esențială.

Impact

(punctaj maxim 20 de puncte)

  • Exploatare: propunerea demonstrează modul în care rezultatele alianței vor fi utilizate de către parteneri și alte părți interesate. Ea prevede mijloace de măsurare a exploatării pe durata proiectului și ulterior;
  • Diseminare: propunerea prevede un plan clar de diseminare a rezultatelor și include activități adecvate și un calendar al acestora, instrumente și canale pentru a garanta că rezultatele și beneficiile vor fi distribuite efectiv părților interesate și publicului neparticipant pe durata proiectului și ulterior;
  • Impact: propunerea prezintă relevanță și implicații societale și economice. Ea asigură un impact la nivel local, național și european asupra grupurilor-țintă și asupra părților interesate relevante cu un rol semnificativ în sectorul în cauză, inclusiv în domeniul educației și formării. De asemenea, propunerea cuprinde atât măsuri, cât și obiective și indicatori pentru monitorizarea progresului și evaluarea impactului preconizat (pe termen scurt și lung);
  • Acces deschis: Dacă este relevant, propunerea descrie modul în care materialele, documentele și instrumentele mediatice produse vor fi puse la dispoziție gratuit și vor fi promovate prin intermediul licențelor deschise și nu conține limitări disproporționate;
  • Sustenabilitate: propunerea explică modul în care va fi elaborat planul de acțiune pentru implementarea la nivel național și regional. Propunerea include măsuri adecvate și identificarea resurselor financiare (europene, naționale și private) pentru a se asigura că rezultatele și beneficiile obținute de alianță vor fi susținute și după încheierea proiectului.

Pentru a fi luate în considerare în vederea finanțării, propunerile trebuie să acumuleze cel puțin 70 de puncte, luându-se în considerare punctajul minim de admitere necesar pentru cele patru criterii de atribuire: minimum 13 de puncte pentru categoria „Relevanța proiectului”; minimum 16 puncte pentru „Calitatea elaborării și punerii în aplicare a proiectului”, minimum 13 puncte pentru „Calitatea parteneriatului și a modalităților de cooperare” și minimum 11 puncte pentru „Impact”.

Propunerilor ex aequo din cadrul aceleiași teme li se va acorda prioritate în funcție de punctajele pe care le-au obținut pentru criteriul de atribuire „Relevanță”, iar apoi „Impact”.

Următoarele criterii de atribuire se aplică pentru lotul 2 – Alianțe pentru (punerea în aplicare a Planului de) cooperare sectorială:

Relevanța proiectului

(punctaj maxim 25 de puncte)

  • Legătura cu politica și inițiativele UE: propunerea ia în considerare și contribuie la atingerea obiectivelor europene din domeniul învățământului superior și al EFP, precum și politicile sectoriale ale UE relevante pentru ecosistemul industrial ales, contribuie la Pactul privind competențele și la Agenda pentru competențe în Europa și ia în considerare instrumentele UE. O propunere care abordează un ecosistem industrial în care se află deja în desfășurare o Alianță pentru punerea în aplicare a Planului de cooperare sectorială trebuie să fie în mod clar complementară, și anume să acopere un domeniu clar diferit, și trebuie să precizeze care sunt rezultatele proiectului (proiectelor) aflat(e) în desfășurare în cadrul Planului de cooperare sectorială pe care se va baza; nu trebuie să existe suprapuneri în ceea ce privește domeniul de aplicare, rezultatele și activitățile. La o calitate egală, va fi mai relevantă o propunere care acoperă un ecosistem sau o parte a unui ecosistem care nu este acoperit de o Alianță în curs pentru punerea în aplicare a Planului de cooperare sectorială;
  • Scop: propunerea este relevantă pentru obiectivele și activitățile acțiunii; În special, propunerea include dezvoltarea unui set extrem de relevant de profiluri ocupaționale emergente și de calificări aferente, organizate în unități de rezultate ale învățării, atât la nivelurile 3-5 din CEC, cât și la nivelurile 6-8 din CEC. Propunerea include conceperea, testarea și furnizarea inițială a programelor de educație și formare aferente, concepute și realizate ca oportunități de învățare modulare, flexibile și accesibile, ținând seama de validarea competențelor dobândite anterior;
  • Consecvență: obiectivele sunt bazate pe o analiză atentă a nevoilor; ele sunt definite în mod clar, realist și abordează aspecte relevante pentru organizațiile participante și pentru acțiune;
  • Inovare: propunerea are în vedere metode și tehnici de ultimă generație și conduce la rezultate și soluții inovatoare;
  • Valoare adăugată europeană: propunerea demonstrează în mod clar valoarea adăugată generată prin caracterul său transnațional;
  • Reprezentarea educației și a formării: Alianța include parteneri care îi reprezintă în mod adecvat pe furnizorii de educație și formare;
  • Reprezentarea sectorului/domeniului: Alianța include parteneri care reprezintă în mod adecvat ecosistemul industrial în cauză;
  • Competențe în domeniul tehnologiilor digitale și al tehnologiile generice esențiale (TGE), inclusiv în domeniul inteligenței artificiale (IA): măsura în care propunerea abordează aceste competențe în concepția proiectului pentru unul sau mai multe profiluri ocupaționale conexe;
  • Competențe verzi: propunerea integrează competențe legate de trecerea la o economie circulară și mai ecologică în conținutul de formare pentru unul sau mai multe profiluri ocupaționale corelate.

Calitatea elaborării și a punerii în aplicare a proiectului

(punctaj maxim 30 de puncte)

  • Coerență: Propunerea prezintă un set coerent și cuprinzător de activități concrete și practice adecvate, care să răspundă nevoilor identificate și să conducă la obținerea rezultatelor preconizate;
  • Structură: programul de lucru este clar și inteligibil și acoperă toate etapele proiectului (pregătire, punere în aplicare, exploatare, monitorizare, evaluare și diseminare);
  • Metodologie: propunerea utilizează instrumentele și mecanismele UE legate de competențe și de ocupații, dacă sunt relevante, cum ar fi CEC, ESCO, Europass, EQAVET, ESG;
  • Gestionare: sunt prevăzute mecanisme de gestionare solide. Termenele, organizarea, sarcinile și responsabilitățile sunt bine definite și realiste. Propunerea alocă resurse adecvate pentru fiecare activitate;
  • Plan de lucru: calitatea și eficacitatea planului de lucru, inclusiv măsura în care resursele alocate pachetelor de lucru sunt în conformitate cu obiectivele și cu rezultatele preconizate ale acestora;
  • Calitatea modalităților de recunoaștere și de validare a calificărilor: în conformitate cu principiile și cu instrumentele de transparență și recunoaștere la nivel european;
  • Buget: bugetul prevede resursele adecvate necesare pentru succesul proiectului, nu este nici supraestimat, nici subestimat și este proporțional cu domeniul de aplicare al propunerii; se așteaptă ca o propunere privind un ecosistem industrial în care se află deja în desfășurare o Alianță pentru punerea în aplicare a Planului de cooperare sectorială să prezinte un buget care să demonstreze clar evitarea dublei finanțări, deoarece propunerea va completa și va valorifica activitatea deja realizată în cadrul alianței în curs;
  • Controlul financiar și al calității: măsurile de control (evaluarea continuă a calității, evaluări inter pares, activități de analiză comparativă etc.) și indicatorii de calitate asigură faptul că punerea în aplicare a proiectului este de înaltă calitate și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Provocările/riscurile proiectului sunt clar identificate și acțiunile de atenuare sunt abordate în mod corespunzător. Sunt planificate procese de revizuire de către experți, ca parte integrantă a proiectului. Programul de lucru al alianței include o evaluare externă independentă a calității la mijlocul perioadei și la sfârșitul proiectului.

Calitatea parteneriatului și a modalităților de cooperare

(punctaj maxim 25 de puncte)

  • Configurația: componențe parteneriatului este în conformitate cu obiectivele acțiunii și ale proiectului; el reunește o combinație adecvată de organizații relevante, inclusiv din domeniul educației și formării profesionale, din învățământul superior și din industrie, inclusiv IMM-uri, având profilurile, competențele, experiența, expertiza și sprijinul administrativ necesare pentru punerea în aplicare cu succes a proiectului. Alianța asigură o reprezentativitate adecvată a ecosistemului industrial: reprezentativitatea și expertiza partenerilor atât în ecosistemul industrial respectiv, cât și la nivel național și european sunt demonstrate în mod convingător. Participarea partenerilor sociali europeni și/sau a partenerilor sociali naționali din țările incluse în alianță este foarte relevantă. Răspândirea geografică și reprezentativitatea partenerilor relevanți în țările participante la program și în regiunile implicate în alianță trebuie să fie de așa natură încât alianța să aibă o capacitate ridicată de punere în aplicare în țările și regiunile vizate (de exemplu, prin participarea unei organizații sectoriale europene și/sau a unor parteneri sociali europeni);
  • Angajament: contribuțiile partenerilor sunt semnificative, pertinente și complementare; repartizarea responsabilităților și a sarcinilor este clară, adecvată și demonstrează angajamentul și contribuția activă a tuturor organizațiilor participante în raport cu expertiza și cu capacitatea lor specifică;
  • Sarcini: coordonatorul demonstrează un înalt nivel de gestionare și de coordonare a rețelelor transnaționale și dă dovadă de capacitate de conducere într-un mediu complex. Sarcinile individuale sunt alocate pe baza expertizei specifice a fiecărui partener;
  • Colaborare/Spirit de echipă: se propune un mecanism eficient pentru a asigura o bună coordonare, luare a deciziilor și comunicare între organizațiile participante, participanți și orice alte părți interesate relevante;
  • Recompensă: Alianța aduce valoare adăugată și beneficii fiecărei organizații partenere;
  • Implicarea țărilor partenere: dacă este cazul, implicarea organizațiilor participante din țările partenere îi conferă alianței o valoare adăugată esențială.

Impact

(punctaj maxim 20 de puncte)

  • Exploatare: propunerea demonstrează modul în care rezultatele alianței vor fi puse în aplicare în țările participante, în conformitate cu obiectivele Pactului privind competențele;
  • Diseminare: propunerea prevede un plan clar de diseminare a rezultatelor și include activități adecvate și un calendar al acestora, instrumente și canale pentru a garanta că rezultatele și beneficiile vor fi distribuite efectiv părților interesate;
  • Impact: propunerea prezintă relevanță și implicații societale și economice. Aceasta asigură un impact la nivel local, național și european asupra grupurilor-țintă și asupra părților interesate relevante cu un rol semnificativ în sectorul în cauză, inclusiv în domeniul educației și formării, cum ar fi cele care au aderat la Pactul privind competențele. De asemenea, propunerea cuprinde atât măsuri, cât și obiective și indicatori pentru monitorizarea progresului și evaluarea impactului preconizat (pe termen scurt și lung);
  • Acces deschis: Dacă este cazul, propunerea descrie modul în care materialele, documentele și instrumentele mediatice produse vor fi puse la dispoziție gratuit și vor fi promovate prin intermediul licențelor deschise și într-un format care oferă acces la date prin intermediul unui link și nu conține limitări disproporționate;
  • Sustenabilitate: propunerea explică modul în care va fi elaborat planul de acțiune pentru implementarea la nivel național și regional. Propunerea include măsuri adecvate și identificarea resurselor financiare (europene, naționale și private) pentru a se asigura că rezultatele și beneficiile obținute de alianță vor fi susținute și după finalizarea proiectului.

În ceea ce privește lotul 2, se poate finanța numai o singură propunere per ecosistem.

Pentru a fi luate în considerare în vederea finanțării, propunerile trebuie să acumuleze cel puțin 70 de puncte, luându-se în considerare punctajul minim de admitere necesar pentru cele patru criterii de atribuire: minimum 13 puncte pentru categoria „Relevanța proiectului”; minimum 16 puncte pentru „Calitatea elaborării și punerii în aplicare a proiectului”, minimum 13 puncte pentru „Calitatea parteneriatului și a modalităților de cooperare” și minimum 11 puncte pentru „Impact”.

CARE SUNT REGULILE DE FINANȚARE?

Această acțiune urmează un model de finanțare pe bază de sumă forfetară. Valoarea contribuției forfetare unice va fi stabilită pentru fiecare grant pe baza bugetului estimat al acțiunii propuse de solicitant. Autoritatea care acordă grantul va stabili suma forfetară a fiecărui grant pe baza propunerii, a rezultatului evaluării, a ratelor de finanțare și a cuantumului maxim al grantului stabilite în cererea de propuneri.

Valoarea maximă a grantului UE per proiect este după cum urmează:

  • Lotul 1 – Alianțe pentru educație și întreprinderi
  • 1 milion EUR (proiect cu durata de 2 ani)
  • 1,5 milioane EUR (proiect cu durata de 3 ani)
  • Lotul 2 – Alianțe pentru (punerea în aplicare a Planului de) cooperare sectorială în materie de competențe:
  • 4 milioane EUR (proiect pe o perioadă de 4 ani) – numai o singură propunere per ecosistem industrial poate fi selectată pentru finanțare. La o calitate egală, va fi considerată mai relevantă o propunere referitoare la un ecosistem care nu face deloc obiectul unei Alianțe în curs pentru punerea în aplicare a Planului de cooperare sectorială;

Cum se stabilește suma forfetară pentru proiect?

Solicitanții trebuie să completeze un tabel detaliat cu bugetul, în conformitate cu formularul de candidatură, ținând seama de următoarele elemente:

  1. Bugetul trebuie să fie detaliat, după caz, de beneficiar (beneficiari) și să fie organizat în pachete de lucru coerente (de exemplu, să fie împărțit în „gestionarea proiectului”, „formare”, „organizarea evenimentelor”, „pregătirea și punerea în aplicare a activităților de mobilitate”, „comunicare și diseminare”, „asigurarea calității” etc.);
  2. Propunerea trebuie să descrie activitățile acoperite de fiecare pachet de lucru;
  3. Solicitanții trebuie să furnizeze în propunerea lor o defalcare a costurilor estimate, indicând proporția alocată fiecărui pachet de lucru (și, în cadrul fiecărui pachet de lucru, proporția alocată fiecărui beneficiar și fiecărei entități afiliate);
  4. Costurile descrise vor acoperi costurile de personal, costurile de călătorie și de ședere, costurile pentru echipamente și subcontractare, precum și alte costuri (cum ar fi cele aferente diseminării informațiilor, publicării sau traducerii).

Propunerile vor fi evaluate în conformitate cu procedurile standard de evaluare, cu ajutorul unor experți interni și/sau externi. Experții vor evalua calitatea propunerilor în raport cu cerințele definite în cererea de propuneri și cu impactul, calitatea și eficiența preconizate ale acțiunii. Valoarea forfetară va fi limitată la maximum 80 % din bugetul estimat stabilit după evaluare.

În urma evaluării propunerii, ordonatorul de credite va stabili valoarea sumei forfetare, ținând seama de constatările desprinse în urma evaluării efectuate.

Parametrii grantului (valoarea maximă a grantului, rata de finanțare, costurile eligibile totale etc.) vor fi stabiliți în acordul de grant.

Realizările proiectului vor fi evaluate în funcție de rezultatele obținute. Schema de finanțare ar permite concentrarea mai degrabă pe rezultate decât pe mijloace, punând astfel accentul pe calitatea și pe nivelul de realizare a unor obiective măsurabile.

Mai multe detalii sunt descrise în modelul de acord de grant disponibil pe portalul pentru oportunități de finanțare și de ofertare (FTOP).

  1. https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC101581/lfna27939enn.pdf.

  2. Agenda pentru competențe în Europa în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței: https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1223&langId=ro.

  3. COM/2020/102 final: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52020DC0102.

  4. COM/2020/102 final: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52020DC0102.

  5. https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1415&langId=ro.

  6. De exemplu, Cadrul european al competențelor digitale pentru cetățeni, Cadrul competențelor antreprenoriale și Cadrul european privind competențele informatice (e-CF).

  7. https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1501&langId=ro.

  8. https://s3platform.jrc.ec.europa.eu/home.

  9. .https://www.clustercollaboration.eu.

  10. https://eit.europa.eu/ro/in-your-language.

  11. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32018H0604(01)&from=RO.

  12. Știință, tehnologie, inginerie, artă și matematică.

  13. MOOC este un curs online deschis și în masă, care vizează participarea nelimitată și accesul liber prin intermediul internetului. Pe lângă materialele de curs tradiționale, precum prelegeri filmate, lecturi și seturi de probleme, multe MOOC oferă forumuri interactive pentru utilizatori, cu scopul de a sprijini interacțiunile comunitare dintre studenți, profesori și asistenții didactici.

  14. A se vedea obiectivele pe termen mediu 2 (MTD2) din Concluziile de la Riga 2015: https://op.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/200c516d-b8de-4c2a-a233-218671296c8d.

  15. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A52017DC0247.

  16. https://ec.europa.eu/education/education-in-the-eu/european-education-area_ro.

  17. https://www.un.org/sustainabledevelopment/sustainable-development-goals/

  18. https://unfccc.int/process-and-meetings/the-paris-agreement/the-paris-agreement.

  19. https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/european-green-deal-communication_en.pdf.

  20. https://ec.europa.eu/info/strategy/recovery-plan-europe_ro.

.foot {font-size: 0.8em; margin-left: 2.5em; border-top: 1px solid black;} table, td, tr{border: 1px solid black; cellpadding="1"; cellspacing="1";} table{margin-bottom: 30px;}