Skip to main content

Erasmus+

EU programme for education, training, youth and sport

Această pagină nu prezintă momentan conținutul Ghidului programului Erasmus+ 2022. Cu toate acestea, puteți să descărcați ghidul complet pentru 2022 în format PDF, în limba preferată, făcând clic pe „Download”, în partea dreaptă a acestei pagini.

Parteneriatele pentru cooperare

CE SUNT PARTENERIATELE PENTRU COOPERARE?

Această acțiune permite organizațiilor participante să dobândească experiență în materie de cooperare internațională și să își consolideze capacitățile, dar și să producă rezultate inovatoare, de înaltă calitate. În funcție de obiectivele proiectului, de organizațiile participante implicate sau de impactul preconizat, printre altele, parteneriatele pentru cooperare pot fi de diferite dimensiuni și își adaptează activitățile în consecință. Evaluarea calitativă a acestor proiecte va fi proporțională cu obiectivele cooperării și cu natura organizațiilor implicate.

Pe baza acestui raționament, organizațiile au la dispoziție două tipuri de parteneriate pentru a lucra, a învăța și a crește împreună:

  • Parteneriatele de cooperare
  • Parteneriatele la scară mică

Aceste două tipuri de parteneriate sunt prezentate în detaliu în secțiunea următoare. Informațiile incluse în cele două secțiuni vă vor ajuta să alegeți tipul de parteneriat care se potrivește cel mai bine profilului și structurii organizației și ideilor proiectului dumneavoastră.

CE ACTIVITĂȚI SUNT DESFĂȘURATE ÎN MOD OBIȘNUIT DE PARTENERIATELE PENTRU COOPERARE?

Pe durata unui proiect, organizațiile pot desfășura în general o gamă largă de activități. De la activități tradiționale la activități mai creative și inovatoare, organizațiile au flexibilitatea de a alege cea mai bună combinație care să contribuie la realizarea obiectivelor proiectului în raport cu domeniul său de aplicare și în mod proporțional cu capacitățile parteneriatului. De exemplu:

  • Gestionarea proiectelor: activități care sunt necesare pentru a asigura planificarea, punerea în aplicare și monitorizarea adecvată a proiectelor, inclusiv o colaborare armonioasă și eficientă între partenerii din cadrul proiectului. În această etapă, activitățile includ în general sarcini organizatorice și administrative, întâlniri virtuale între parteneri, pregătirea materialelor de comunicare, pregătirea și monitorizarea participanților la activități etc.
  • Activități de punere în aplicare: pot include evenimente de colaborare în rețea, reuniuni, sesiuni de lucru pentru a face schimb de practici și a dezvolta rezultatele. De asemenea, aceste activități pot implica participarea personalului și a cursanților (cu condiția ca participarea acestora să contribuie la realizarea obiectivelor proiectului).
  • Activități de partajare și de promovare: organizarea de conferințe, sesiuni, evenimente cu scopul de a partaja, a explica și a promova rezultatele proiectului, indiferent dacă acestea sunt sub formă de rezultate tangibile, concluzii, bune practici sau sub orice altă formă.

CONTRIBUȚIA ACESTEI ACȚIUNI LA REALIZAREA PRIORITĂȚILOR DE POLITICĂ

Anual, Comisia Europeană stabilește priorități și obiective comune care trebuie urmărite la nivelul programului Erasmus+ în diferite domenii ale educației, formării, tineretului și sportului. Prin urmare, în afară de dezvoltarea capacităților organizațiilor implicate în proiect, parteneriatele pentru cooperare urmăresc să contribuie, prin rezultatele lor, la realizarea priorităților.

Prin urmare, activitățile de proiect trebuie elaborate în raport cu una sau mai multe dintre aceste priorități, care trebuie selectate în etapa de depunere a cererilor. De asemenea, se recomandă ca, în momentul formulării propunerilor de proiecte, să se consulte rezultatele produse de proiectele finanțate anterior, bazate pe priorități similare, pentru a se asigura coerența și pentru a se evita duplicările, precum și pentru a valorifica în mod progresiv rezultatele existente și pentru a contribui la dezvoltarea comună a diferitelor domenii. Informațiile utile privind proiectele finanțate pot fi consultate pe platforma de prezentare a rezultatelor proiectului Erasmus+: https://ec.europa.eu/programmes/erasmus-plus/projects_en

În plus, pentru a corela mai bine prioritățile europene cu nevoile specifice la nivel național, agențiile naționale Erasmus+ au posibilitatea de a identifica una sau mai multe dintre aceste priorități europene ca fiind deosebit de relevante în contextul lor național, pentru a încuraja organizațiile să își axeze contribuțiile pe domeniile selectate într-un anumit an.

În 2021, parteneriatele pentru cooperare trebuie să abordeze unul sau mai multe dintre următoarele domenii prioritare:

Priorități aplicabile tuturor sectoarelor Erasmus+

  • Incluziunea și diversitatea în toate domeniile educației, formării, tineretului și sportului: programul va sprijini proiecte care promovează incluziunea socială și vizează îmbunătățirea informării persoanelor cu mai puține oportunități, inclusiv a persoanelor cu handicap și a persoanelor care provin din familii de migranți, precum și a persoanelor care locuiesc în zone rurale și regiuni îndepărtate, a persoanelor care se confruntă cu dificultăți socioeconomice sau cu orice alte surse potențiale de discriminare pe criterii de sex, origine rasială sau etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală. Aceste proiecte vor contribui la abordarea obstacolelor cu care se confruntă grupurile respective în ceea ce privește accesarea oportunităților oferite de program, precum și la crearea unor medii favorabile incluziunii, care să promoveze echitatea și egalitatea și care să răspundă nevoilor comunității în ansamblu.
  • Mediul și combaterea schimbărilor climatice: programul urmărește să susțină, în toate sectoarele, sensibilizarea cu privire la provocările legate de mediu și de schimbările climatice. Se va acorda prioritate proiectelor care urmăresc dezvoltarea de competențe în diferite sectoare relevate din punctul de vedere al sustenabilității, dezvoltarea de strategii și metodologii privind competențele sectoriale ecologice, precum și elaborarea unor programe de învățământ orientate către viitor care să răspundă mai bine nevoilor individuale. Programul va sprijini, de asemenea, testarea de practici inovatoare care să pregătească cursanții, personalul și lucrătorii de tineret pentru a deveni adevărate motoare ale schimbării (de exemplu, economisirea resurselor, reducerea consumului și a risipei de energie, compensarea emisiilor amprentei de carbon, alegerea unor modele alimentare și de mobilitate sustenabile etc.). Se va acorda prioritate și proiectelor care – prin activități de educație, de formare, pentru tineret și activități sportive – generează schimbări de comportament pentru preferințele, obiceiurile de consum și stilurile de viață individuale; dezvoltă competențele în materie de sustenabilitate ale pedagogilor și ale liderilor din domeniul educației și sprijină abordările planificate ale organizațiilor participante în ceea ce privește durabilitatea mediului.
  • Abordarea transformării digitale prin dezvoltarea pregătirii, a rezilienței și a capacității digitale: Programul va sprijini planurile de transformare digitală ale instituțiilor de învățământ primar și secundar, de educație și formare profesională (EFP), de învățământ superior și de învățământ pentru adulți. Se va acorda prioritate proiectelor care vizează creșterea capacității și a gradului de pregătire a instituțiilor pentru a gestiona o trecere eficace la educația digitală. Programul va sprijini utilizarea adecvată a tehnologiilor digitale în activitățile de educație, de formare, de tineret și sportive, în scopul predării, al învățării, al evaluării și al participării active. Aceasta include dezvoltarea pedagogiei digitale și a expertizei digitale în ceea ce privește utilizarea instrumentelor digitale pentru cadrele didactice, inclusiv a tehnologiilor accesibile și de asistare, precum și crearea și utilizarea inovatoare a conținutului de educație digitală. De asemenea, aceasta include dezvoltarea aptitudinilor și competențelor digitale ale întregii populații prin intermediul unor programe și inițiative adecvate. Se va acorda o atenție specială promovării egalității de gen și abordării diferențelor legate de acces și de utilizarea de către grupurile subreprezentate. Programul va sprijini în continuare utilizarea cadrelor europene privind competențele digitale ale pedagogilor, ale cetățenilor și ale organizațiilor.
  • Valori comune, implicare civică și participare: Programul va sprijini cetățenia activă și etica în învățarea pe tot parcursul vieții; va susține dezvoltarea de competențe sociale și interculturale, gândirea critică și educația în domeniul mass-mediei. Se va acorda prioritate și proiectelor care oferă oportunități pentru participarea cetățenilor la viața democratică și pentru implicarea lor socială și civică, prin activități de învățare formale și nonformale. Se va pune accent și pe sensibilizarea cu privire la contextul Uniunii Europene și pe înțelegerea acestuia, în special în ceea ce privește valorile comune ale UE, principiile unității și diversității, precum și identitatea culturală, sensibilitatea culturală și patrimoniul social și istoric.

Pe lângă prioritățile generale menționate mai sus, următoarele priorități specifice vor fi urmărite în sectoarele respective.

PRIORITĂȚI SECTORIALE

În domeniul învățământului superior:

Se va acorda prioritate acțiunilor esențiale pentru realizarea obiectivelor Spațiului european al educației. Scopul este de a sprijini sectorul învățământului superior să devină și mai interconectat, mai inovator, mai favorabil incluziunii și mai digital. În acest scop, programul va încuraja o cooperare mult mai profundă și interdisciplinară atât între instituțiile de învățământ superior, cât și între acestea și ecosistemele de inovare din jurul lor, precum și consolidarea legăturilor dintre educație, cercetare și inovare. Accentul se va pune în special pe consolidarea incluziunii, a mobilității, a digitalizării, a învățării pe tot parcursul vieții, a asigurării calității și a recunoașterii automate. Obiectivul subiacent este de a accelera transformarea învățământului superior în întreaga Europă, pentru a forma generațiile viitoare în vederea creării în comun de cunoștințe pentru o societate rezilientă, favorabilă incluziunii și sustenabilă.

  • Promovarea sistemelor de învățământ superior interconectate: programul va urmări să consolideze cooperarea strategică și structurată dintre instituțiile de învățământ superior prin: (a) sprijin pentru dezvoltarea și testarea diferitelor tipuri de modele de cooperare, inclusiv cooperarea virtuală și mixtă, precum și pentru utilizarea diferitelor instrumente digitale și platforme online; (b) îmbunătățirea mobilității prin punerea în aplicare a recunoașterii reciproce automate a calificărilor și a rezultatelor învățării, precum și prin integrarea mobilității în programele de învățământ; (c) sprijinirea instituțiilor de învățământ superior în vederea punerii în aplicare a principiilor și instrumentelor Bologna pentru a susține mobilitatea pentru toți.
  • Stimularea practicilor inovatoare de învățare și de predare: pentru a aborda provocările societale prin sprijin pentru: (a) dezvoltarea unor rezultate ale învățării și a unor programe de învățământ axate pe student care să răspundă mai bine nevoilor de învățare ale studenților, să reducă decalajul dintre competențe și cererea pieței și să fie totodată relevante pentru piața forței de muncă și pentru societate în general; (b) dezvoltarea, testarea și punerea în aplicare a unor parcursuri flexibile de învățare și a unei structuri modulare a cursurilor (cu frecvență redusă, online sau mixte) și a unor forme adecvate de evaluare, inclusiv dezvoltarea unei evaluări online; (c) promovarea dimensiunii de învățare pe tot parcursul vieții a învățământului superior, inclusiv prin facilitarea adoptării, validării și recunoașterii cursurilor de învățare de scurtă durată care duc la obținerea de micro-certificate; (d) punerea în aplicare a abordărilor transdisciplinare și a metodelor pedagogice inovatoare, cum ar fi învățarea inversă, învățarea colaborativă online la nivel internațional și învățarea bazată pe cercetare; (e) integrarea dezvoltării durabile în toate programele de învățământ pentru studenți, în toate disciplinele și la toate nivelurile.
  • Dezvoltarea STIM/STIAM în învățământul superior, în special participarea femeilor la STIM: Această prioritate sprijină dezvoltarea și punerea în aplicare a unor programe de învățământ superior adecvate în domeniile STIM, pe baza unei abordări STIAM; promovarea participării femeilor în domeniile de studiu STIM și, în special, în domeniul ingineriei, al TIC și al competențelor digitale avansate; dezvoltarea de programe de orientare și mentorat pentru studenți, în special fete și femei, pentru a urma studii și ocupații în domeniile STIM și TIC; promovarea, în educația STIM, a practicilor de educație și formare care iau în considerare dimensiunea de gen; eliminarea stereotipurilor de gen din domeniile STIM.
  • Recompensarea excelenței în învățare, predare și dezvoltarea competențelor: prin (a) dezvoltarea și punerea în aplicare a unor strategii și a unei culturi a calității pentru a recompensa și a stimula excelența în predare, inclusiv predarea online și predarea pentru cursanții defavorizați; (b) formarea cadrelor universitare în domeniul pedagogiilor inovatoare și/sau online, incluzând abordări transdisciplinare, metode noi de elaborare, de implementare și de evaluare a programelor de învățământ, care să coreleze educația cu cercetarea și inovarea, după caz, (c) promovarea unui sector al învățământului superior antreprenorial, deschis și inovator, prin promovarea de parteneriate de învățare și de predare cu organizații comerciale și necomerciale din sectorul privat; (d) dezvoltarea de noi practici de elaborare a programelor educaționale, bazate pe cercetare pedagogică și creativitate.
  • Crearea unor sisteme de învățământ superior favorabile incluziunii: programul va promova abordări favorabile incluziunii pentru activitățile de mobilitate și cooperare, cum ar fi (a) creșterea accesului, a participării și a ratelor de finalizare pentru grupurile-țintă cu mai puține oportunități; (b) sprijinirea activă a participanților la mobilitatea de intrare pe parcursul procesului de găsire a unui loc de cazare, inclusiv prin colaborarea cu părțile interesate relevante pentru furnizarea de locuințe adecvate și accesibile ca preț; (c) sprijinirea dezvoltării unor parcursuri profesionale flexibile între educație și cercetare; (d) promovarea echilibrului de gen în instituțiile de învățământ superior, în toate domeniile de studiu și în posturile de conducere; (e) stimularea angajamentului civic prin promovarea învățării informale și a activităților extracurriculare și recunoașterea voluntariatului și a muncii în folosul comunității în cadrul rezultatelor universitare ale studenților.
  • Sprijinirea capacităților digitale ale sectorului învățământului superior: prin (a) acțiuni care permit punerea în aplicare a inițiativei privind legitimația europeană de student prin transferul electronic securizat al datelor studenților între instituțiile de învățământ superior, cu respectarea deplină a protecției datelor cu caracter personal și prin corelarea cu noul Europass, acolo unde este posibil; (b) dezvoltarea aptitudinilor și competențelor digitale ale studenților și ale personalului.

În domeniul învățământului școlar, se va acorda prioritate următoarelor obiective:

  • Combaterea dezavantajelor în materie de învățare, a părăsirii timpurii a școlii și a nivelului scăzut de competențe de bază: Scopul acestei priorități este de a contribui la asigurarea succesului pentru toți elevii, în special pentru cei cu mai puține oportunități. Prioritatea include monitorizarea, identificarea timpurie a elevilor expuși riscurilor, abordările preventive și de intervenție timpurie pentru elevii cu dificultăți, promovarea unor abordări centrate într-o mai mare măsură pe elevi, promovarea bunăstării și a sănătății mintale a elevilor și cadrelor didactice, precum și protecția împotriva comportamentului agresiv la școală. La nivelul școlilor, această prioritate sprijină abordări globale în materie de predare și de învățare, precum și colaborarea dintre toți actorii din cadrul școlilor și colaborarea cu familiile și cu alte părți interesate externe. În cele din urmă, la nivel strategic, accentul se pune pe îmbunătățirea tranzițiilor dintre diferitele etape ale educației, pe îmbunătățirea evaluării și pe dezvoltarea unor sisteme solide de asigurare a calității.
  • Sprijinirea cadrelor didactice, a directorilor unităților de învățământ și a altor profesii didactice: această prioritate îi sprijină pe practicienii din domeniul profesiilor didactice (inclusiv pe formatorii de cadre didactice) în toate etapele carierei lor. Proiectele din cadrul acestei priorități pot fi axate pe îmbunătățirea formării inițiale a cadrelor didactice, precum și pe dezvoltarea lor profesională continuă, în special prin îmbunătățirea cadrului de politică și a oportunităților concrete de mobilitate a cadrelor didactice. În al doilea rând, prioritatea se axează pe creșterea atractivității și a diversității carierelor didactice și pe consolidarea procedurilor de selecție, de recrutare și de evaluare pentru profesiile didactice. În cele din urmă, proiectele pot sprijini, de asemenea, în mod direct dezvoltarea unei conduceri mai puternice a unităților de învățământ și a unor metode inovatoare de predare și de evaluare.
  • Dezvoltarea competențelor-cheie: proiectele din cadrul acestei priorități se vor axa pe promovarea colaborării transcurriculare, pe utilizarea unor abordări inovatoare de învățare, pe dezvoltarea creativității, pe sprijinirea cadrelor didactice în predarea bazată pe competențe și pe dezvoltarea evaluării și validării competențelor-cheie.
  • Promovarea unei abordări cuprinzătoare a predării și învățării limbilor străine: această prioritate include proiecte care vizează sprijinirea integrării dimensiunii lingvistice în programele de învățământ și asigurarea faptului că, până la sfârșitul învățământului obligatoriu, cursanții ating niveluri adecvate de competență lingvistică. Integrarea utilizării noilor tehnologii pentru învățarea limbilor străine face parte, de asemenea, din eforturile depuse în cadrul acestei priorități. În cele din urmă, prioritatea sprijină proiecte care pot contribui la crearea de școli sensibile la aspectul lingvistic, care se bazează pe diversitatea lingvistică tot mai mare din școli, de exemplu prin încurajarea, de la o vârstă fragedă, a învățării limbilor străine și a sensibilizării cu privire la utilitatea acesteia și prin dezvoltarea unor opțiuni bilingve de predare (în special în regiunile de frontieră și în zonele în care locuitorii utilizează mai mult de o limbă).
  • Promovarea interesului și excelenței în știință, tehnologie, inginerie și matematică (STIM) și în abordarea STEAM: această prioritate sprijină proiectele care promovează abordarea STIM a educației prin predare interdisciplinară în contexte culturale, de mediu, economice, de proiectare și în alte contexte. Prioritatea include dezvoltarea și promovarea unor pedagogii și metode de evaluare eficace și inovatoare. Dezvoltarea de parteneriate între școli, întreprinderi, instituții de învățământ superior, instituții de cercetare și societate în general este deosebit de valoroasă în acest context. La nivel strategic, prioritatea servește la promovarea dezvoltării strategiilor naționale în domeniile STIM.
  • Dezvoltarea unor sisteme de educație și îngrijire timpurie de înaltă calitate: această prioritate se axează pe promovarea punerii în aplicare a cadrului de calitate al UE pentru educația și îngrijirea timpurie. Ea include proiecte care oferă sprijin pentru dezvoltarea profesională inițială și continuă a personalului implicat în organizarea, conducerea și furnizarea de servicii de educație și îngrijire timpurie. În plus, prioritatea sprijină și crearea, testarea și punerea în aplicare a unor strategii și practici pentru a încuraja participarea tuturor copiilor, inclusiv a celor cu mai puține oportunități, la educația și îngrijirea timpurie.
  • Recunoașterea rezultatelor învățării pentru participanții la mobilitatea transfrontalieră în scopul învățării: această prioritate urmărește să contribuie la punerea în practică a Recomandării Consiliului privind recunoașterea reciprocă automată. Ea sprijină integrarea schimburilor transfrontaliere de clase în programele școlare, consolidarea capacității școlilor de a organiza perioade de învățare în străinătate pentru elevii lor, precum și crearea de parteneriate pe termen lung între școli din diferite țări. La nivel strategic, această prioritate vizează o implicare mai puternică a autorităților școlare de la toate nivelurile în eforturile de asigurare a recunoașterii și sprijină dezvoltarea și schimbul de instrumente și practici pentru pregătirea, monitorizarea și recunoașterea perioadelor petrecute în străinătate.

În domeniul educației și formării profesionale (atât inițiale, cât și continue), se va acorda prioritate următoarelor obiective:

  • Adaptarea educației și formării profesionale la nevoile pieței forței de muncă: aceasta include sprijinirea dezvoltării de programe EFP care oferă o combinație echilibrată de competențe profesionale și care creează oportunități de învățare la locul de muncă bine aliniate la toate ciclurile economice, la evoluția locurilor de muncă și a metodelor de lucru, precum și la competențele-cheie. De asemenea, această prioritate încurajează dezvoltarea și actualizarea periodică, pe baza informațiilor privind competențele, a programelor de învățământ în domeniul educației și formării profesionale, a ofertelor de programe și a calificărilor. Proiectele vor sprijini furnizorii de EFP să își adapteze oferta de formare la evoluția necesităților în materie de competențe, la dubla tranziție verde și digitală și la ciclurile economice.
  • O mai mare flexibilizare a oportunităților în domeniul educației și formării profesionale: această prioritate sprijină inițiativele care dezvoltă programe EFP flexibile și axate pe cursant și care contribuie la eliminarea lacunelor existente în ceea ce privește accesul adulților în vârstă de muncă la formare, pentru a gestiona cu succes tranzițiile pe piața muncii. Proiectele din cadrul acestei priorități contribuie, de asemenea, la elaborarea unor programe de formare profesională continuă concepute astfel încât să se poată adapta la piața forței de muncă, precum și a unor programe care să faciliteze transferul, recunoașterea și acumularea rezultatelor învățării care conduc la obținerea de calificări naționale.
  • Contribuția la inovare în educația și formarea profesională: această prioritate sprijină proiecte al căror obiectiv central este acela de a schimba în mod substanțial felul în care este practicată EFP, făcând-o mai relevantă pentru nevoile actuale și viitoare ale economiei și ale societății. Aceste schimbări pot fi organizatorice (planificare, finanțare, gestionarea resurselor umane, monitorizare și comunicare). Acestea pot aborda și procesele de predare și învățare prin dezvoltarea și punerea în aplicare a unor abordări noi și mai relevante în materie de predare și învățare. Aceste schimbări pot viza ecosistemul furnizorilor de EFP și modul în care aceștia interacționează cu partenerii, de exemplu prin difuzarea de tehnologie și prin activități de cercetare aplicată, de reprezentare, de colaborare în rețea și de internaționalizare. Acestea pot viza și dezvoltarea și furnizarea de produse și servicii EFP (de exemplu, dezvoltarea de competențe, cercetare aplicată și consultanță) către actori externi, cum ar fi studenții, întreprinderile și administrațiile publice.
  • Sporirea atractivității EFP: se va acorda prioritate proiectelor care contribuie la creșterea atractivității EFP la diferite niveluri. De exemplu, poate fi vorba despre proiecte care vizează creșterea permeabilității între diferite niveluri de educație, care promovează mediile de învățare deschise și participative, care sprijină dezvoltarea profesională a cadrelor didactice și a formatorilor din domeniul EFP sau care facilitează recunoașterea rezultatelor învățării și utilizarea Europass și a altor servicii digitale. Această prioritate sprijină, de asemenea, proiecte care dezvoltă parteneriate pe termen lung pentru crearea sau consolidarea concursurilor de competențe la nivel internațional, național, regional și sectorial. Impactul acestor activități poate fi optimizat prin colaborarea strânsă cu întreprinderile, furnizorii de EFP, camerele de comerț și alte părți interesate relevante pentru diferitele etape ale ciclului proiectului.
  • Îmbunătățirea asigurării calității în educația și formarea profesională: această prioritate se axează pe măsurarea și îmbunătățirea calității EFP prin dezvoltarea unor sisteme naționale de asigurare a calității, atât pentru EFP inițială, cât și pentru EFP continuă, în toate mediile de învățare și în toate formatele de învățare, furnizate atât de furnizori publici, cât și de furnizori privați. În special, aceasta include instituirea și testarea mecanismelor de monitorizare a parcursului profesional al absolvenților în conformitate cu Recomandarea Consiliului privind monitorizarea parcursului profesional al absolvenților și cu Recomandarea Consiliului privind stabilirea unui cadru european de referință pentru asigurarea calității în educație și formare profesională (EQAVET)[1], precum și explorarea profilurilor profesionale de bază ale UE și a micro-certificatelor.
  • Crearea și punerea în aplicare a unor strategii de internaționalizare pentru furnizorii de EFP: această prioritate vizează instituirea unor mecanisme de sprijin și a unor cadre contractuale pentru a promova mobilitatea de calitate a personalului și a cursanților din domeniul EFP. Printre aspectele deosebit de importante, se numără recunoașterea reciprocă automată a calificărilor și a rezultatelor învățării, precum și dezvoltarea serviciilor de sprijin pentru elevi în scopul mobilității cursanților. Astfel de servicii pot include informarea, motivarea, pregătirea și facilitarea integrării sociale a cursanților EFP în țara gazdă, precum și consolidarea conștiinței lor interculturale și a cetățeniei lor active.

În domeniul învățământului pentru adulți, se va acorda prioritate următoarelor aspecte:

  • Îmbunătățirea disponibilității oportunităților de învățare de înaltă calitate pentru adulți: această prioritate oferă sprijin pentru crearea și elaborarea unor oferte flexibile de învățare, adaptate la nevoile de învățare ale adulților, de exemplu prin dezvoltarea unor oportunități de învățare digitală și mixtă. De asemenea, se acordă prioritate proiectelor care vizează validarea competențelor dobândite prin învățare informală și nonformală.
  • Crearea unor parcursuri de actualizare a competențelor, îmbunătățirea accesibilității și creșterea gradului de participare la învățământul pentru adulți: această prioritate vizează promovarea unor noi oportunități de învățare pentru adulți, în special pentru adulții cu un nivel scăzut de aptitudini, cunoștințe și competențe. Crearea unor noi parcursuri de actualizare a competențelor trebuie să le permită cursanților adulți să își consolideze competențele-cheie și să progreseze astfel încât să obțină calificări superioare. Activitatea complementară acoperită în cadrul acestei priorități include elaborarea de orientări ca un serviciu pentru asigurarea accesului adulților la o învățare relevantă pe tot parcursul vieții, îmbunătățirea identificării și a verificarea competențelor, conceperea unor oferte de învățare personalizate și dezvoltarea unor strategii eficace de comunicare, orientare și motivare.
  • Îmbunătățirea competențelor pedagogilor și ale altor categorii de personal din domeniul învățământului pentru adulți: se acordă prioritate în special proiectelor care dezvoltă acele competențe ale personalului care conduc la îmbunătățiri generale în materie de furnizare, direcționare și eficacitate a învățământului pentru adulți. Aceasta include evaluarea cunoștințelor și a competențelor existente ale cursanților adulți, metode de predare mai bune și mai inovatoare, precum și consolidarea rolului de sprijin pe care îl are personalul din domeniul învățământului pentru adulți în ceea ce privește motivarea, orientarea și consilierea cursanților în situații dificile de învățare.
  • Îmbunătățirea asigurării calității în învățământul pentru adulți: această prioritate sprijină dezvoltarea unor mecanisme mai bune de asigurare a calității în ceea ce privește politicile și ofertele din domeniul învățământului pentru adulți. În special, aceasta include elaborarea și transferul de metodologii de monitorizare pentru a măsura eficacitatea ofertei de învățământ pentru adulți și pentru a monitoriza progresele cursanților adulți.
  • Dezvoltarea de centre de învățare orientate spre viitor: această prioritate urmărește să sprijine mediile locale de învățare, să promoveze incluziunea socială, angajamentul civic și democrația, precum și să atragă și să ofere tuturor persoanelor din comunitate oportunități de învățare pe tot parcursul vieții și legată de toate aspectele vieții, inclusiv prin exploatarea tehnologiilor digitale. De exemplu, proiectele ar putea să încurajeze centrele locale de învățare, bibliotecile, societatea civilă și comunitatea în general (ONG-uri, autorități locale, organizații din domeniul sănătății, organizații culturale etc.) să colaboreze pentru a motiva și a ajuta adulții de toate vârstele să dobândească abilitățile de viață și competențele-cheie necesare pentru a fi rezilienți și adaptabili în contextul schimbării și al incertitudinii.
  • Promovarea Erasmus+ în rândul tuturor cetățenilor și generațiilor: se acordă prioritate proiectelor care creează și promovează oportunități educaționale și schimburi de experiență pentru seniori, în vederea construirii și a consolidării identității europene.

În domeniul tineretului:

Se va acorda prioritate acțiunilor care contribuie la domeniile-cheie ale Strategiei UE pentru tineret 2019-2027: implicarea, conectarea și responsabilizarea tinerilor. Se va pune un accent deosebit pe consolidarea cooperării transsectoriale care permite sinergii mai extinse între diferitele domenii de acțiune care sunt importante pentru tineri, pe promovarea participării tinerilor la diferite niveluri și în diferite formate și pe sprijinirea cetățeniei active a tinerilor, în special a tinerilor expuși riscului de excluziune socială. Printre prioritățile specifice pentru domeniul tineretului, se numără:

  • Promovarea, în rândul tinerilor, a cetățeniei active, a spiritului de inițiativă și a antreprenoriatului, inclusiv a antreprenoriatului social: prioritatea vizează promovarea cetățeniei active în rândul tinerilor, în special prin voluntariat și prin acte de solidaritate, consolidând astfel spiritul de inițiativă al tinerilor, mai ales în domeniul social, precum și prin sprijinirea comunităților lor. De asemenea, proiectele din cadrul acestei priorități ar putea să promoveze antreprenoriatul, învățarea creativă și antreprenoriatul social în rândul tinerilor. Dialogul intercultural, cunoașterea și recunoașterea diversității, precum și promovarea toleranței sunt esențiale pentru această prioritate.
  • Creșterea calității și a recunoașterii activităților pentru tineret, precum și a inovării în acest context: scopul acestei priorități este de a promova recunoașterea și validarea activităților pentru tineret și a învățării informale și nonformale la toate nivelurile, precum și de a sprijini dezvoltarea calității și inovarea în activitățile pentru tineret. Aceasta include consolidarea capacităților lucrătorilor de tineret în practicile lor online și offline, sprijinirea elaborării și a schimbului de metode pentru includerea tinerilor marginalizați, pentru prevenirea rasismului și a intoleranței în rândul tinerilor, precum și pentru abordarea riscurilor, oportunităților și implicațiilor digitalizării.
  • Consolidarea capacității de inserție profesională a tinerilor: prioritatea vizează consolidarea competențelor-cheie și a aptitudinilor de bază ale tinerilor. Sectorul tineretului joacă un rol important în facilitarea tranziției tinerilor de la tinerețe la maturitate, inclusiv prin sprijinirea integrării lor pe piața muncii. Această prioritate are ca punct central activitățile axate pe incluziunea și capacitatea de inserție profesională a tinerilor cu mai puține oportunități (inclusiv a tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare), care acordă o atenție deosebită tinerilor expuși riscului de marginalizare și celor proveniți din familii de migranți.
  • Consolidarea legăturilor dintre politică, cercetare și practică: această prioritate abordează necesitatea unor legături mai strânse între politici, cercetare și practică în domeniul tineretului, pentru a oferi dovezi mai bune cu privire la nevoi și pentru a facilita elaborarea politicilor. Pentru această prioritate vor fi importante activitățile de promovare a unei mai bune cunoașteri a situației tinerilor și a politicilor pentru tineret din Europa și din afara acesteia.

În domeniul sportului:

Se va acorda prioritate parteneriatelor care contribuie la punerea în aplicare a documentelor-cheie de politică, cum ar fi Planul de lucru al UE pentru sport (2021-2024) sau Recomandarea Consiliului privind activitatea fizică de îmbunătățire a stării de sănătate. Printre prioritățile specifice în domeniul sportului se numără:

  • Încurajarea participării la activități sportive și fizice: proiectele din cadrul acestei priorități se vor axa în principal pe: (a) punerea în aplicare a Recomandării Consiliului privind activitatea fizică de îmbunătățire a stării de sănătate, a Orientărilor UE privind activitatea fizică și a Apelului de la Tartu pentru un stil de viață sănătos; (b) sprijinirea punerii în aplicare a Săptămânii europene a sportului; (c) promovarea sportului și a activității fizice ca instrument pentru sănătate; (c) promovarea tuturor activităților care încurajează practicarea sportului și a activității fizice, inclusiv sporturile și jocurile tradiționale și sportul intergenerațional.
  • Promovarea integrității și a valorilor în sport: proiectele din cadrul acestei priorități se vor axa în principal pe: (a) combaterea utilizării dopajului; (b) combaterea aranjării meciurilor și a corupției în sport; (c) îmbunătățirea bunei guvernanțe în sport și (d) promovarea valorilor pozitive ale sportului.
  • Promovarea educației în și prin sport: proiectele din cadrul acestei priorități se vor axa în principal pe: (a) sprijinirea dezvoltării competențelor în sport, (b) încurajarea carierelor duble ale sportivilor; (c) promovarea calității antrenorilor și a personalului; (d) utilizarea mobilității ca instrument de îmbunătățire a calificărilor; (e) promovarea capacității de inserție profesională prin sport.
  • Combaterea violenței și a rasismului, a discriminării și a intoleranței în sport, precum și abordarea radicalizării violente: proiectele din cadrul acestei priorități se vor axa în principal pe combaterea comportamentelor care pot avea o influență negativă asupra practicării sportului și asupra societății în general. Proiectele vor contribui la combaterea oricărei forme de discriminare și vor promova egalitatea în sport, inclusiv egalitatea de gen.
  1. JO C 417, 2.12.2020, p. 1-16.