Proiectele de schimburi virtuale constau în activități interpersonale online care promovează dialogul intercultural și dezvoltarea competențelor non-tehnice. Acestea permit fiecărui tânăr accesul la educație internațională și interculturală de înaltă calitate fără mobilitate fizică. Deși dezbaterea sau instruirea virtuală nu înlocuiește pe deplin beneficiile mobilității fizice, participanții la schimburile virtuale ar trebui să profite de unele dintre beneficiile experiențelor educaționale internaționale. Platformele digitale reprezintă un instrument valoros pentru a răspunde parțial la constrângerile globale asupra mobilității cauzate de pandemia de COVID-19. Schimburile virtuale contribuie, de asemenea, la răspândirea valorilor europene. În plus, în unele cazuri, schimburile virtuale pot oferi idei și pot pregăti terenul pentru viitoarele schimburi fizice care nu sunt finanțate în cadrul acestei acțiuni.

Schimburile virtuale se desfășoară în cadrul unor grupuri mici și sunt întotdeauna moderate de un facilitator instruit. Acestea ar trebui să fie integrate cu ușurință în proiectele (de educație nonformală) pentru tineri sau în cadrul cursurilor din învățământul superior. Schimburile virtuale pot atrage participanți din ambele sectoare, chiar dacă, în funcție de proiectele specifice, ar putea implica participanți fie doar din unul dintre sectoare, fie din ambele. Toate proiectele din cadrul acestei cereri de propuneri vor implica organizații și participanți din statele membre ale UE, din țările terțe asociate la program și din țările terțe care nu sunt asociate la program din regiunile eligibile.

Obiectivele Acțiunii

Acțiunea va viza:

• încurajarea dialogului intercultural cu țări terțe care nu sunt asociate la program și sporirea gradului de toleranță prin interacțiuni interpersonale online, bazându-se pe tehnologii digitale, ușor de utilizat de către tineri;
• promovarea diferitelor tipuri de schimburi virtuale ca o completare a mobilității fizice Erasmus+, permițând unui număr mai mare de tineri să beneficieze de experiența interculturală și internațională;
• îmbunătățirea gândirii critice și alfabetizarea mediatică, în special în ceea ce privește utilizarea internetului și a platformelor de comunicare socială, în scopul combaterii discriminării, a îndoctrinării, a polarizării și a radicalizării violente;
• încurajarea dezvoltării competențelor digitale și a celor non-tehnice¹  ale studenților, tinerilor și lucrătorilor de tineret² , inclusiv practica limbilor străine și munca în echipă, în special pentru a spori capacitatea de inserție profesională;
• promovarea prin educație a spiritului cetățenesc și a valorilor comune ale libertății, toleranței și nediscriminării;
• consolidarea dimensiunii tineretului în relațiile Uniunii Europene cu țări terțe.

Domenii tematice/Obiective specifice

Schimburile virtuale ar trebui organizate în unul sau mai multe dintre următoarele domenii tematice, care corespund priorităților programului Erasmus+:

• incluziune și diversitate;
• transformarea digitală;
• mediul și combaterea schimbărilor climatice;
• participarea la viața democratică, valorile comune și angajamentul civic.

În acest cadrul larg, având în vedere că schimburile virtuale constituie o inițiativă ascendentă, organizațiile participante sunt libere să aleagă temele asupra cărora se vor concentra, dar propunerile trebuie să demonstreze impactul lor preconizat în raport cu unul sau mai multe dintre obiectivele menționate mai sus (a se vedea, de asemenea, secțiunea „Impactul preconizat” de mai jos). Aspectele de gen ar trebui luate în considerare după cum este necesar, în funcție de domeniul de aplicare și de temele proiectelor (de exemplu, prin introducerea aspectelor legate de sensibilitatea de gen în cadrul cursurilor de formare). O atenție specială trebuie acordată includerii persoanelor vulnerabile din punct de vedere social și economic și a persoanelor care nu pot depune cereri pentru mobilitate fizică.

Activități

Proiectele vor fi finanțate pe baza planurilor de lucru care includ activități de cooperare online, inclusiv:

• discuții online între tinerii din cadrul organizațiilor de tineret din diferite țări, ca parte a proiectelor pentru tineret. Acestea ar putea include simulări de jocuri de rol;
• instruire pentru lucrătorii de tineret care doresc să dezvolte un proiect de schimburi virtuale cu colegi din alte țări;
• discuții online între studenții din cadrul instituțiilor de învățământ superior din diferite țări, ca parte a diplomelor de studii superioare;
• instruire pentru profesorii/personalul din cadrul universităților care doresc să dezvolte un proiect de schimburi virtuale cu colegi din alte țări;
• cursuri online deschise interactive, inclusiv materiale de curs tradiționale, precum prelegeri filmate, lecturi și seturi de probleme (cum ar fi bine-cunoscutele MOOC - cursuri online deschise și în masă -, dar cu accent pe forumurile interactive pentru utilizatori desfășurate în grupuri mici pentru a sprijini interacțiunile comunitare dintre studenți, profesori, asistenți didactici, tineri și lucrători de tineret).

Crearea unui proiect

Toate proiectele de schimburi virtuale trebuie:

• să fie moderate de facilitatori instruiți;
• să fie sigure și să ofere siguranță din perspectiva participanților și a gazdelor, în deplină conformitate cu normele UE privind protecția datelor³ ;
• să fie judicioase din punct de vedere politic și relevante din punct de vedere cultural: activitățile de schimburi virtuale trebuie să fie bine încorporate în sectorul tineretului și al învățământului superior și să fie adaptate la culturile online și offline ale tinerilor din țările participante;
• să fie deschise și accesibile la nivelul experienței utilizatorului și al interacțiunii. Înregistrarea și interacțiunile cu colegii, facilitatorii, administratorii și alte părți interesate ar trebui să fie directe și ușoare;
• să se desfășoare, în principal, în mod sincronic, cu posibile componente asincrone (de exemplu, lecturi, materiale video)
• în cele din urmă, trebuie să prevadă o metodă de recunoaștere a participării și a rezultatelor învățării tinerilor la încheierea schimbului.

Organizațiile participante trebuie să organizeze schimburi virtuale pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 13 și 30 de ani. În cazul în care un proiect implică tineri cu vârste sub 18 ani, organizațiile participante trebuie să obțină acordul prealabil de participare de la părinții acestora sau de la persoanele care acționează în numele lor. Participanții individuali trebuie să fie stabiliți în țările organizațiilor participante la proiect.

Pentru desfășurarea activităților, proiectele ar trebui să se bazeze, în măsura posibilului, pe instrumentele și platformele existente.

Criterii de eligibilitate

Pentru a fi eligibile pentru un grant Erasmus+, propunerile de proiecte de schimburi virtuale în sectorul învățământului superior și al tineretului trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

Organizații participante eligibile (Cine poate depune o cerere?)

Solicitanții (beneficiarii și entitățile afiliate, dacă este cazul) trebuie să fie persoane juridice (organisme publice sau private) și se pot încadra în următoarele categorii:

• entități care își desfășoară activitatea în domeniul învățământului superior sau al tineretului (educație nonformală);
• organizații de tineret⁴ ;
• instituții de învățământ superior, asociații sau organizații de instituții de învățământ superior, precum și organizații naționale sau internaționale de rectori, profesori sau studenți, recunoscute din punct de vedere juridic.

Aceste entități trebuie să fie stabilite în una dintre țările eligibile, și anume:

• un stat membru al UE;
• o țară terță asociată la program sau
• o țară terță care nu este asociată la program dintr-o regiune eligibilă. Regiunile eligibile vizate de această acțiune sunt regiunile 1, 2, 3 și 9 (a se vedea secțiunea „Țări eligibile” din partea A din prezentul ghid). Fiecare proiect trebuie să implice organizații și participanți din doar una dintre regiunile eligibile ale țărilor terțe care nu sunt asociate la program.

Organizația coordonatoare trebuie să fie o organizație de tineret sau o instituție de învățământ superior și să fie stabilită legal și situată într-un stat membru al UE sau într-o țară terță asociată la program. Organizația coordonatoare depune cereri în numele tuturor organizațiilor participante implicate în proiect. Aceasta nu poate fi o entitate afiliată.

Alte entități pot participa la alte roluri în cadrul consorțiului, cum ar fi cel de parteneri asociați.

Componența consorțiului (Numărul și profilul organizațiilor participante)

Propunerile trebuie să fie depuse de un consorțiu format din cel puțin 4 solicitanți (care trebuie să fie beneficiari, nu entități afiliate), care îndeplinește următoarele condiții:

• minimum 4 entități independente (nu entități afiliate) din 4 țări eligibile diferite;
• minimum 2 instituții de învățământ superior sau organizații de tineret din 2 state membre ale UE și țări terțe asociate la program și 2 instituții de învățământ superior sau organizații de tineret din 2 țări terțe eligibile care nu sunt asociate la program din aceeași regiune eligibilă;
• numărul de organizații din statele membre ale UE și din țările terțe asociate la program nu trebuie să fie mai mare decât numărul de organizații din țările terțe care nu sunt asociate la program.
• Numai beneficiarii (nu și entitățile afiliate) sunt luați în considerare pentru componența consorțiului.

Partenerii asociați nu sunt luați în considerare pentru componența consorțiului.

Localizarea geografică (Locul de desfășurare a activităților)

Activitățile trebuie să se desfășoare în țările organizațiilor participante.

Durata proiectului

În mod normal, proiectele ar trebui să aibă o durată de 36 de luni (sunt posibile prelungiri, dacă acestea sunt justificate în mod corespunzător și introduse printr-un amendament la acordul de grant).

Unde se depune cererea?

La Agenția Executivă Europeană pentru Educație și Cultură (EACEA) prin intermediul Portalului pentru oportunități de finanțare și licitații (FTOP).

Numărul de identificare al cererii de propuneri: ERASMUS-EDU-2024-VIRT-EXCH

Înainte de a depune cererile, vă rugăm să consultați rubrica cu întrebări frecvente relevante de pe FTOP.

Când se depune cererea?

Solicitanții trebuie să depună cererea de grant până la 25 aprilie, ora 17:00:00 (ora Bruxelles-ului).

Organizațiile solicitante vor fi evaluate în funcție de criteriile de excludere și de selecție relevante. Pentru mai multe informații, vă rugăm să consultați partea C din prezentul ghid.

Criterii de atribuire

Relevanța proiectului (punctaj maxim 30 de puncte)

• Relevanța: Cererea este relevantă pentru obiectivele generale și specifice alese ale cererii de propuneri. Aceasta este în concordanță cu cerințele specificate în cererea de propuneri și este explicată în mod clar. Cererea vizează domeniile tematice identificate pentru această cerere de propuneri.
• Valorile UE: cererea este relevantă pentru respectarea și promovarea valorilor comune ale UE, cum ar fi respectarea demnității umane, libertatea, democrația, egalitatea, statul de drept și respectarea drepturilor omului, precum și combaterea oricărui tip de discriminare.
• Analiza nevoilor: cererea se bazează pe o analiză adecvată a provocărilor și a nevoilor. diferitele nevoi ale diferiților parteneri au fost identificate și sunt luate în considerare în mod corespunzător.
• Consecvență: diferitele componente ale cererii sunt coerente și consecvente. Obiectivele cererii sunt definite în mod clar, sunt realiste și abordează aspecte relevante pentru organizațiile participante și pentru grupurile-țintă.
• Activități: schimburile virtuale sunt definite în mod clar și promovează dialogul intercultural și dezvoltarea competențelor non-tehnice și contribuie în principal la dezvoltarea educațională, personală sau profesională a participanților din țări terțe care nu sunt asociate la program. Sunt furnizate dovezi ale eficacității abordării bazate pe schimburi virtuale care a fost propusă.
• Aplicare la scară largă: cererea demonstrează potențialul de aplicare la scară largă a practicii sau practicilor pe care le include la diferite niveluri (de exemplu, local, regional, național, UE) și transferabilitatea către diferite sectoare. Aplicarea la scară largă poate să aibă un impact nu numai la nivelul diferitelor organizații partenere, ci și la nivel de sistem și/sau de politici. Propunerea are potențialul de a dezvolta încredere reciprocă și de a spori cooperarea transfrontalieră.
• Valoare adăugată europeană: cererea aduce valoare adăugată la nivelul UE, prin rezultate care nu ar fi atinse doar la nivel de țară și există potențialul de a transfera rezultatele către țările care nu sunt implicate în proiect. Rezultatele proiectului au potențialul de a alimenta agendele de politici relevante ale UE.

Calitatea elaborării și a punerii în aplicare a proiectului (punctaj maxim 30 de puncte)

• Coerență: elaborarea de ansamblu a proiectului asigură coerența între obiectivele proiectului, metodologie, activități și bugetul propus. propunerea prezintă un set coerent și cuprinzător de activități adecvate care răspund nevoilor identificate și conduc la rezultatele preconizate.
• Metodologie: calitatea și fezabilitatea metodologiei propuse și caracterul său adecvat pentru a răspunde nevoilor identificate, inclusiv celor ale diferiților parteneri. A fost dezvoltat un concept clar al modului în care vor fi gestionate aceste nevoi diferite. Abordările pedagogice alese sunt, de asemenea, adaptate la aceste nevoi diferite.
• Rezultatele învățării: rezultatele învățării sunt evaluate și recunoscute (de exemplu, Youthpass). Rezultatele învățării sunt clar definite înainte de fiecare activitate de schimb virtual și sunt măsurate după fiecare activitate, progresul este înregistrat, iar realizările sunt recunoscute.
• Planul de lucru: calitatea și eficacitatea planului de lucru sunt clare și acoperă toate etapele proiectului.
• Gestionare: planul de gestionare al proiectului este solid, cu resurse adecvate alocate pentru diferitele sarcini. Termenele, organizarea, sarcinile și responsabilitățile sunt bine definite și realiste.
• Buget: Bugetul indică raportul cost-eficacitate și raportul calitate-preț. Există coerență între sarcinile, rolurile și resursele financiare alocate partenerilor. Măsurile de gestiune financiară sunt clare și adecvate.
• Evaluare: măsurile specifice pentru monitorizarea proceselor și a rezultatelor (și anume indicatorii de reușită și mijloacele de verificare) garantează faptul că proiectul este pus în aplicare la un nivel înalt de calitate. Există un plan clar de asigurare a calității care acoperă, de asemenea, în mod adecvat, gestionarea proiectului. Strategia de monitorizare include identificarea riscurilor și un plan de acțiuni de atenuare.

Calitatea parteneriatului și a modalităților de cooperare (punctaj maxim 20 de puncte)

• Configurația: parteneriatul poate să asigure realizarea deplină a obiectivelor proiectului. Consorțiul dispune de toate competențele, expertiza și experiența necesare în domeniile acoperite de proiect. Este asigurată repartizarea adecvată a timpului și a contribuțiilor între parteneri. Aptitudinile și competențele parteneriatului sunt complementare.
• Angajament: fiecare organizație participantă demonstrează o implicare deplină care corespunde capacităților sale și domeniului său specific de expertiză.
• Cooperare: modalitățile de cooperare sunt echilibrate. Se propun mecanisme eficiente pentru a asigura coordonarea, luarea deciziilor și comunicarea între organizațiile participante, părțile interesate și orice altă parte relevantă.

Impactul (punctaj maxim 20 de puncte)

• Diseminare: o strategie clară de sensibilizare, de diseminare și de comunicare care asigură acoperirea grupurilor-țintă relevante, precum și a părților interesate în general și a publicului pe toată durata proiectului. Această strategie include planuri care să faciliteze accesul, prin licențe deschise, la toate materialele produse.
• Exploatare: cererea demonstrează că abordarea sau abordările bazate pe schimburi virtuale care au fost selectate pot fi diseminate cu succes, că au un impact mai larg și influențează schimbarea sistemică. Abordarea cu privire la exploatare este descrisă în mod clar, iar măsurile propuse pentru a exploata rezultatele proiectului sunt potențial eficace.
• Impactul: impactul preconizat, în special pentru grupurile-țintă identificate, este definit în mod clar și sunt instituite măsuri pentru a se garanta că impactul respectiv poate fi obținut și evaluat. Rezultatele activităților pot fi semnificative. Rezultatele proiectului au potențialul de a sprijini schimbările, îmbunătățirile sau evoluțiile pe termen lung în beneficiul grupurilor-țintă și al sistemelor vizate. În cerere este explicat, de asemenea, modul în care va fi evaluat impactul învățării (rezultatele învățării) prin schimb virtual, pentru a formula recomandări în cunoștință de cauză (date) în vederea îmbunătățirii modului de predare și de învățare prin schimburi virtuale și după încheierea proiectului.
• Durabilitatea: cererea include măsuri și resurse adecvate pentru a garanta că rezultatele și beneficiile pot fi menținute și după încheierea proiectului.

Pentru a fi luate în considerare în vederea finanțării, propunerile trebuie să acumuleze cel puțin 60 de puncte. De asemenea, propunerile trebuie să acumuleze cel puțin jumătate din punctajul maxim la fiecare dintre categoriile de criterii de atribuire menționate mai sus (și anume minimum 15 puncte pentru categoriile „Relevanța proiectului” și „Calitatea elaborării și a punerii în aplicare a proiectului”, 10 puncte pentru categoriile „Calitatea parteneriatului și a modalităților de cooperare” și „Impact”).

Propunerilor ex-aequo li se va acorda prioritate în funcție de punctajele obținute pentru criteriul de atribuire „Relevanță”. Atunci când aceste punctaje sunt egale, prioritatea se va baza pe punctajele obținute pentru criteriul „Calitatea elaborării și a punerii în aplicare a proiectului”. Atunci când aceste punctaje sunt egale, prioritatea se va baza pe punctajele obținute pentru criteriul „Impact”.

În cazul în care punctajul nu permite stabilirea ordinii de priorități, se poate recurge la alte criterii în acest sens, cum ar fi luarea în considerare a portofoliului general de proiecte și a creării de sinergii pozitive între proiecte sau a altor factori legați de obiectivele cererii de propuneri. Acești factori vor fi înregistrați în raportul comisiei.

Impactul preconizat

Activitățile și rezultatele diferitelor proiecte vor viza obținerea unui impact pozitiv în raport cu obiectivele cererii de propuneri care, deși variază în funcție de specificul proiectelor, ar trebui să fie strâns legate de dimensiunea de învățare a schimburilor virtuale.

Fiecare propunere de proiect ar trebui să includă informații cu privire la acest impact preconizat. Atunci când raportează impactul proiectelor, solicitanții sunt încurajați să prevadă feedbackul din partea persoanelor și a organizațiilor participante, în special în ceea ce privește valoarea educațională.

Obiective geografice

Instrumentele de acțiune externă ale UE contribuie la această acțiune. Bugetul disponibil este împărțit între diferite regiuni, iar dimensiunea fiecărui pachet bugetar este diferită. Informații suplimentare cu privire la sumele disponibile pentru fiecare pachet bugetar vor fi publicate pe Portalul pentru oportunități de finanțare și licitații (FTOP).

Africa Subsahariană: solicitanții sunt încurajați să acorde prioritate țărilor cel mai puțin dezvoltate⁵  din această regiune și să pună un accent deosebit pe țările prioritare din punctul de vedere al migrației⁶ ; nicio țară nu va accesa mai mult de 8 % din fondurile prevăzute pentru această regiune. Solicitanții sunt, de asemenea, încurajați să includă în propunerea lor participanți dintr-o gamă largă de țări, inclusiv parteneri cu mai puțină experiență în ceea ce privește programul Erasmus+.

Ca regulă generală și în limitele cadrelor legale naționale și europene existente, rezultatele trebuie să fie puse la dispoziție ca resurse educaționale deschise (OER), precum și pe platformele relevante profesionale, sectoriale sau ale autorităților competente. Propunerea va descrie modul în care datele, materialele, documentele, activitățile audio-vizuale și cele derulate pe platformele de comunicare socială produse vor fi puse la dispoziție în mod gratuit și promovate prin intermediul licențelor deschise. Propunerea nu conține limitări disproporționate.

Care sunt regulile de finanțare?

Această acțiune urmează un model de finanțare pe bază de sumă forfetară. Valoarea contribuției forfetare unice va fi stabilită pentru fiecare grant pe baza bugetului estimat al acțiunii propuse de solicitant. Suma va fi stabilită de autoritatea care acordă grantul pe baza bugetului estimat al proiectului, a rezultatului evaluării și a unei rate de finanțare de 95 %.

Valoarea grantului UE pentru fiecare proiect va fi de maximum 500 000 EUR, cu o investiție la nivel de organizații de maximum 200 EUR per participant (de exemplu, un proiect în valoare de 500 000 EUR ar trebui să includă cel puțin 2 500 de participanți).

Valoarea grantului acordat poate fi mai mică decât cea solicitată.

Nu este permis să se acorde sprijin financiar terților sub formă de granturi sau premii.

Costurile cu voluntarii sunt permise. Acestea reprezintă costuri unitare, astfel cum sunt definite în Decizia Comisiei privind costurile unitare pentru voluntari⁷ .

Sunt permise costurile unitare pentru IMM-uri în cazul proprietarilor de IMM-uri. Acestea ar trebui să fie sub formă de costuri unitare, astfel cum sunt definite în Decizia Comisiei privind costurile unitare pentru proprietarii de IMM-uri⁸ .

Cum se stabilește suma forfetară pentru proiect?

Solicitanții trebuie să completeze un tabel detaliat cu bugetul, în conformitate cu formularul de cerere, ținând seama de următoarele elemente:

1. bugetul trebuie să fie detaliat, după caz, de beneficiar (beneficiari) și să fie organizat în pachete de lucru coerente (de exemplu, să fie împărțit în „gestionarea proiectului”, „formare”, „organizarea de evenimente”, „pregătirea și punerea în aplicare a activităților de mobilitate”, „comunicare și diseminare”, „asigurarea calității” etc.);
2. propunerea trebuie să descrie activitățile acoperite de fiecare pachet de lucru;
3. solicitanții trebuie să furnizeze în propunerea lor o defalcare a sumei forfetare, indicând proporția alocată fiecărui pachet de lucru (și, în cadrul fiecărui pachet de lucru, proporția alocată fiecărui beneficiar și fiecărei entități afiliate);
4. costurile descrise pot acoperi costurile de personal, costurile de călătorie și de ședere, costurile pentru echipamente și costurile de subcontractare, precum și alte costuri (cum ar fi cele aferente diseminării informațiilor, publicării sau traducerii).

Propunerile vor fi evaluate în conformitate cu procedurile standard de evaluare, cu ajutorul unor experți interni și/sau externi. Experții vor evalua calitatea propunerilor în raport cu cerințele definite în cererea de propuneri și cu impactul, calitatea și eficiența preconizate ale acțiunii.

În urma evaluării propunerii, ordonatorul de credite va stabili valoarea sumei forfetare, ținând seama de constatările desprinse în urma evaluării efectuate.

Parametrii grantului (valoarea maximă a grantului, rata de finanțare, costurile eligibile totale etc.) vor fi stabiliți în acordul de grant. Consultați secțiunea „Costuri directe eligibile” din partea C a prezentului ghid al programului.

Realizările proiectului vor fi evaluate în funcție de rezultatele obținute. Această schemă de finanțare va permite concentrarea mai degrabă pe rezultate decât pe mijloace, punând astfel accentul pe calitatea și pe nivelul de realizare a unor obiective măsurabile.

Mai multe detalii sunt descrise în modelul de acord de grant disponibil pe Portalul pentru oportunități de finanțare și licitații (FTOP).

Footnote

• 1 Competențele non-tehnice includ capacitatea de a gândi critic, de a fi curios și creativ, de a lua inițiativa, de a rezolva probleme și de a colabora, de a putea comunica eficient într-un mediu multicultural și interdisciplinar, de a se adapta la context și de a face față stresului și incertitudinii. Aceste competențe se încadrează în categoria competențelor-cheie, astfel cum se subliniază în Recomandarea Consiliului privind competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții (JO C 189/1, 4.6.2018). ↩ back
• 2 Lucrătorii de tineret sunt profesioniști sau voluntari implicați în învățarea nonformală care îi sprijină pe tineri în dezvoltarea lor socio-educativă personală și profesională. ↩ back
• 3 https://ec.europa.eu/info/law/law-topic/data-protection/eu-data-protection-rules_ro. ↩ back
• 4 Și anume, orice organizație, publică sau privată, care lucrează cu sau pentru tineri în afara unor structuri oficiale. Astfel de organizații pot fi, de exemplu: o organizație, o asociație, un ONG non-profit (inclusiv ONG-uri europene în domeniul tineretului), un consiliul național de tineret; o autoritate publică de nivel local, regional sau național, o instituție de învățământ sau de cercetare sau o fundație. ↩ back
• 5 Conform listei țărilor cel mai puțin dezvoltate a Comitetului de asistență pentru dezvoltare al OCDE:https://www.oecd.org/dac/financing-sustainable-development/development-finance-standards/DAC-List-of-ODA-Recipients-for-reporting-2024-25-flows.pdf. ↩ back
• 6 În continuare sunt enumerate țările terțe prioritare din punctul de vedere al migrației, care nu sunt asociate la program: Burkina Faso, Burundi, Etiopia, Gambia, Côte d’Ivoire, Guineea, Mali, Mauritania, Niger, Nigeria, Senegal, Africa de Sud, Sudanul de Sud și Sudan. ↩ back
• 7 https://ec.europa.eu/info/funding-tenders/opportunities/docs/2021-2027/common/guidance/unit-cost-decision-volunteers_en.pdf. ↩ back
• 8 unit-cost-decision-sme-owners-natural-persons_en.pdf (europa.eu). ↩ back